Muzeul de Ştiinţele Naturii din Bacău
Expoziții permanente
Păduri din România
Pădurile sunt ecosisteme deosebit de importante prin serviciile ecologice și economice pe care le oferă.
Astfel, din punct de vedere antropic, printre cele mai importante roluri ale pădurilor enumerăm: producerea de oxigen, sechestrarea de carbon, purificarea și retenția apei, protecția împotriva inundațiilor, a eroziunii și a alunecărilor de teren, susținerea și protejarea biodiversității, producția de lemn, biomasă, participarea la definirea identităților culturale și a valorilor spirituale, oferirea cadrului pentru recreere etc.
De fapt la un nivel macro în natură pădurea înseamnă viață și echilibru. În acest context expoziția permanentă „PĂDURI DIN ROMÂNIA” prezintă vizitatorului numeroase plante și animale din pădurile de foioase și conifere ale țării noastre.
Scopul este de a oferi informații și de a conștientiza publicul vizitator asupra importanței pădurilor.
Ocrotirea Naturii
Conservarea patrimoniului natural este o necesitate a timpului în care trăim deoarece activitățile umane exercită presiuni constante și din ce în ce mai mari asupra habitatelor naturale.
Expoziția „OCROTIREA NATURII” prezintă specii rare, periclitate și unele chiar dispărute din fauna țării noastre. Astfel, muflonul este singurul reprezentant al oilor sălbatice din Europa. A trăit în România în trecut, a dispărut din fauna țării noastre în Evul mediu. În secolul XX a fost reintrodus, după mai multe încercări de aclimatizare, în primul rând în Dobrogea și centrul Munteniei.
În expoziție sunt prezentate numeroase specii naturalizate, alături de informații privind categoriile de arii naturale protejate din județul Bacău și din România, precum și despre monumentele naturii din județul nostru.
Flori din adâncurile Terrei
Expoziţia aduce în faţa vizitatorului interesat noţiuni de geologie referitoare la "florile de mină", prezentând 140 eșantioane de minerale.
Piesa de rezistenţă a acestei expoziţii este o dioaramă de 21 mp, care include cele mai mari eşantioane de minerale aflate în patrimoniul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea" Bacău. Cel mai mare eşantion de mineral prezentat este o geodă de ametist ce are aproximativ 90 kg şi 1 m înălţime.
Tematica cuprinde aspecte legate de originea, clasificarea, forma, proprietăţile fizice ale mineralelor precum şi informaţii cu privire la legătura dintre zodii şi minerale.
Un punct de atracţie îl reprezintă peştera modelată în cadrul expoziţiei, pe o suprafaţă de 15 mp, în care vizitatorii pot intra şi observa formele de relief şi formaţiunile specifice acestui ecosistem, minerale precum şi o colonie de lilieci (Myotis myotis).
Expoziție plante - seră
Privind de la înățime în sera muzeului, ce are o formă elicoidală, ne copleșește diversitatea și frumusețea plantelor expuse, precum specii de palmieri (Phoenix canariensis – curmalul fals, Brahea armata – palmierul albastru, Chamaerops humilis – palmierul evantai, Chrysalidocarpus lutescens – areca etc), dar și ”oaza” în care viețuiesc exemplare de țestoase, atracția micilor vizitatori.
De asemenea, pot fi admirate plante ornamentale de o frumusețe aparte cum sunt: Yucca elephantipes – planta gigant, Bilbergia nutans – lacrimile reginei, Dieffenbachia amoena – zăpada tropicală, Anthurium jungle – planta flamingo, Musa paradisiaca – bananierul, Dracaena reflexa variagata – planta dragon, Sansevieria trifasciata – limba soacrei, Ficus benjamina – ficus plângător, Hoya carnosa – floarea de ceară, Euphorbia candelabrum – copacul candelabru, Aloe vera – aloe etc. Un spațiu deosebit este destinat unor reprezentanți din marea grupă a plantelor suculente și anume celor din familia Cactaceae (Echinocactus grusonii – perna soacrei, Ferocactus pilosus – cactusul butoi, Cereus hildmannianus – cactus gard viu etc. ).
„Grădina senzorială - Călătorie în lumea simțurilor“
„Grădina senzorială – călătorie în lumea simțurilor ”
Fixându-și ca scop extinderea adresabilității către toate categoriile sociale și de vârstă, specialiștii muzeului au îmbogățit Grădina senzorială a Muzeului de Științele Naturii cu o serie de panouri expoziționale ce conțin un suport informativ prin care se subliniază rolul diferitelor plante pentru stimularea principalelor simțuri ale omului.
Astfel, în cadrul acestei expoziții, vizitatorii vor putea realiza o scurtă călătorie în lumea simţurilor și vor putea admira specii de plante şi materiale inedite care să le încânte simţurile: vizual, tactil, olfactiv și auditiv.
În realizarea acestui proiect, specialiștii muzeului au avut în vedere următoarele obiective:
- extinderea nivelului de cunoaștere al publicului cu referire la lumea vie care ne înconjoară;
- realizarea unei oaze de relaxare a publicului de toate vârstele și categoriile sociale;
- conștientizarea rolului anumitor plante în amplificarea stării de bine a ființei umane;
Conținuturile științifice ale panourilor create de către specialiștii muzeului se concentrează asupra următoarelor aspecte:
Primul panou are un conținut general și își propune să ofere informații utile cu privire la rolul, structura și spațiul Grădinii senzoriale.
Al doilea panou se intitulează „Ochii – ferestre către lume” și dorește să explice importanța analizatorului vizual în perceperea culorilor și în crearea unei imagini generale asupra formelor și cromaticii naturii.
Al treilea panou se concentrează asupra simțului tactil și subliniază importanța sa în aprecierea texturii plantelor, dar și în perceprea diferitelor senzații plăcute, oferite de atingerea unor plante.
Al patrulea panou poartă titlul „Miresme” și face referire la simțul olfactiv, responsabil cu percepția stimulilor parfumați. Acest simț ne permite să identificăm anumite substanțe chimice emanate de unele plante cu structuri secretoare aflate în flori, frunze, fructe sau rădăcini.
Al cincilea panou se concentrează asupra simțului auditiv, oferind detalii despre anatomia urechii umane și rolul ei în perceperea stimulilor sonori. Sunt evidențiate și particularitățile acestor stimuli produși de anumite plante, păsări, susurul apei, instrumente muzicale. Toate aceste sunete care stimulează auzul, ajung la creierul nostru și ne relaxează mintea.
Grădina senzorială este benefică pentru toate categoriile de public, deoarece poate oferi clipe de liniște în contextul vieții moderne. Realizarea unui astfel de spațiu privilegiat caracterizat de prezența plantelor, care oferă variate senzații, nu poate reprezenta decât un pas înainte spre idealul restabilirii contactului omului cu natura.
Cu această ocazie, vizitatorii au posibilitatea să viziteze expoziţiile permanente şi temporare din cadrul Muzeului de Ştiinţele Naturii.
Program de vizitare: 8°°-16°°
Bilet intrare: Individual: 10 lei/persoană
Preşcolari, elevi, studenţi (grup şi individual): 2,5 lei/persoană
Grupuri organizate adulţi (min.10 persoane) şi pentru pensionari: 3 lei/persoană
Vizitarea expoziţiei în grup se va face pe bază de programare la telefon: 0234/512006.
Expoziții temporare
O lume dispărută
Expoziţia aduce în atenţia publicului aspecte privind formarea Pământului și diversitatea speciilor care au populat Terra în trecutul geologic. Lumea vie actuală reprezintă mai puțin de 1% din numărul total de specii apărute pe planeta noastră până în prezent.
Sunt expuse eşantioane fosile a peste 100 de specii dintre care: trilobiți (artropode marine care au dispărut acum 250 de milioane de ani), urs de peșteră (dispărut acum 27800 de ani), mamut lânos (dispărut acum cca. 3000 de ani), ș.a.
Vizitatorii sunt invitați să pășească pe o scară a evoluției geologice a planetei noastre.
Publicul vizitator poate admira și replici în mărime naturală ale unor animale preistorice precum Kelenken guillermoi – pasăre gigant care a trăit acum 15 milioane de ani sau Pterygotus anglicus – artropod gigant care a trăit acum 400 milioane de ani. De asemenea, vizitatorii pot descoperi și fascinanta lume a dinozaurilor, oferindu-li-se posibilitatea de a observa reconstituiri ale unor specii de dinozauri - Australovenator wintonensis (a trăit acum 95 milioane de ani) sau Tyrannosaurus rex (a trăit acum 68-65 milioane de ani).
Expoziția a fost realizată în parteneriat cu specialiști de la Facultatea de Geografie și Geologie, Facultatea de Biologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” Iași și de la Muzeul de Istorie Naturală din Iași.
Superorganismul - viața secretă a furnicilor
Acest grup interesant de insecte se remarcă prin complexitatea comportamentului și prin capacitatea remarcabilă de adaptare la diferite condiții de mediu.
În prima parte a expoziției sunt prezentate structura complexă a societăților de furnici și modalitățile variate de comunicare dintre membrii acestora.
Modul de viață al furnicilor este detaliat în a doua parte a expoziției, având drept exemplu furnicile roșii de pădure, ușor de recunoscut după mușuroaiele înalte pe care le clădesc. Publicul vizitator va avea ocazia să observe îndeaproape aceste insecte prin intermediul celui mai mare mușuroi cu furnici vii expus în scopuri didactice într-un muzeu de științe ale naturii din țara noastră.
În ultima parte a expoziției este prezentată diversitatea speciilor de furnici care ocupă o gamă variată de habitate terestre și exploatează multiple surse de hrană.
Personalități băcăuane
Proiect cultural-expozițional – PERSONALITĂȚI BĂCĂUANE
La sediul Muzeului de Științele Naturii din Bacău continuă și în acest an proiectul cultural-expozițional „PERSONALITĂȚI BĂCĂUANE”, care își propune să aducă în atenția publicului larg viața și activitatea naturalistului ION SIMIONESCU (1873-1944), figură emblematică a ştiinţei româneşti şi băcăuane.
Astfel, cei interesați vor putea descoperi detalii și aspecte inedite ale vieții și contribuției sale în domeniul ştiinţelor naturii.
Vă invităm să vă alăturați demersului nostru! Cu această ocazie puteți descoperi și alte lucruri interesante în expozițiile noastre permanente și temporare.
Muzeul de Ştiinţele Naturii
Strada Aleea Parcului nr. 9, Bacău
tel. / fax: 0234512006
website: http://www.complexulmuzealionborceabacau.ro/
Facebook: https://www.facebook.com/complexulmuzealionborceabacau/
e-mail: muzstnatbc@yahoo.com
Exponatul lunii
Exponatul lunii decembrie 2023 la Muzeul de Științele Naturii este:
CERBUL COMUN (Cervus elaphus)
Este cunoscut și sub denumirea de cerb carpatin și face parte din familia Cervidae, fiind cel mai mare reprezentant din România al acestei familii. Se întâlnește în zonele cu păduri întinse, din golul alpin până în Lunca Dunării. Este un animal cu activitate crepusculară şi nocturnă, iar hrana sa este exclusiv vegetală. Taurii (masculii) sunt mai mari decât ciutele (femelele) şi spre deosebire de acestea, prezintă coarne caduce.
Astfel, dimorfismul sexual este foarte evident. Masculii pierd coarnele anual, începând de la sfârșitul lunii februarie până în luna aprilie. Ciclul anual de creștere al coarnelor este influențat direct de alternanța zi-noapte (fotoperioadă) precum și de hormonul masculin - testosteron. Această creștere începe, de regulă, în luna aprilie și se încheie la jumătatea lunii septembrie.
Cerbul comun este un animal sociabil din toamnă până în primăvară, perioadă în care masculii se grupează în cârduri conduse de un cerb tânăr, iar cârdurile de femele sunt conduse de ciuta cea mai în vârstă. În cârdurile de ciute sunt amestecați întotdeauna viţei şi uneori, cerbi în vârstă de 2 ani. Doar cerbii bătrâni şi cei foarte puternici trăiesc solitar.
Cerbii au mirosul excelent, auzul bun şi văzul suficient de bun.
Lupul, șacalul și câinii de la stâne sunt cei mai de temut dușmani naturali ai cerbului.
Când cerbii constituie cârduri dense, aceștia pot cauza pagube majore atât în regenerările forestiere, cât și în agricultură, prin roaderea lujerilor și a scoarței arborilor sau prin invadarea culturilor de cartofi sau cereale. Măsurile necesare pentru prevenirea unor astfel de pagube sunt: menținerea efectivelor la un nivel optim prin vânare rațională și selectivă, asigurarea liniștii în pădure, conservarea resurselor trofice, administrarea de hrană complementară, precum și interzicerea pășunatului cu animale domestice în fondul forestier.
Proiectul cultural – expozițional
„VALOAREA CĂRȚII”
Proiectul cultural – expozițional „Valoarea cărții″
DESCOPERIRI ŞI INVENŢII
„Dacă există o carte pe care vrei să o citeşti, dar nu a fost încă scrisă, înseamnă că trebuie să o scrii tu însuţi.”
Tony Morrison
O descoperire ştiinţifică este observarea şi descrierea unui aspect nou al mediului înconjurător sau prima demonstrare experimentală a unui fenomen. De exemplu, o nouă descoperire ştiinţifică este descrierea unei specii noi, observarea unui nou tip de radiaţii, etc.
O invenţie este o rezolvare sau realizare tehnică dintr-un domeniu al cunoaşterii care prezintă noutate şi progres faţă de stadiul cunoscut până atunci. Invenţia se referă la realizarea unui produs (dispozitiv, material, substanţă) sau a unui procedeu în domeniile tehnologice.
Omul a făcut primele descoperiri şi invenţii încă dinaintea erei noastre şi de atunci, permanent ştiinţa şi tehnica se îmbogăţesc prin activitatea de cercetare şi inovare.
Astfel între secolele al XVII-lea î.Hr şi al II-lea î.Hr majoritatea descoperirilor sunt legate de primele observații astronomice.
Primul mileniu:
- Brahmagupta găseşte soluțiile generale ale ecuației liniare și a celei de gradul al doilea, definește pentru prima dată numărul zero, adunarea și scăderea, stabilește regulile operațiilor elementare cu fracții.
- Geber (Jabir ibn Hayyan) începuturile chimiei și ale metodei experimentale;
- Banu Musa descoperă că toate corpurile cerești sunt supuse acelorași legi ca și cele terestre; descoperă existența gravitației între corpurile cerești și între sferele cerești (înainte de formularea legii lui Newton a gravitației universale).
Mileniul al II-lea
-1020 - Avicenna - Canonul Medicinei: începuturile medicinei experimentale;
1021 -Ibn al-Haytham pune bazele opticii moderne, inventează camera obscură, descoperă că razele de lumină ce călătoresc în linii drepte sunt formate din particule de fotoni, etc;
-1543 - Copernicus: modelul heliocentric;
-1609 - Johannes Kepler: primele două legi ce descriu mișcările planetelor în jurul unei stele;
-1610 - Galileo Galilei: Sidereus Nuncius: observații telescopice;
-1643 - Evangelista Torricelli inventează barometrul cu mercur;
-1687 - Newton: Legea mișcării, Legea atracției universale, baza fizicii clasice;
-1714 - Gabriel Fahrenheit inventează termometrul cu mercur;
-1827 - Georg Simon Ohm: Legea lui Ohm (Electricitate);
-1869 - Dmitri Mendeleev: Tabelul periodic;
-1895 - Wilhelm Conrad Röntgen descoperă razele x;
-1896 - Henri Becquerel descoperă radioactivitatea;
-1897 - J.J. Thomson descoperă electroni în razele catodice;
-1905 - Albert Einstein: Teoria relativității;
-1913 - Niels Bohr: Modelul atomic Bohr;
-1927 - Georges Lemaître: Teoria Big Bang;
-1929 - Edwin Hubble: Legea lui Hubble de extindere a universului;
-1953 - Watson și Crick: structura elicoidală a ADN-ului, baza pentru biologie moleculară;
-1964 - Arno Penzias și Robert Woodrow Wilson: detectează radiația cosmică de fond care dovedește teoria Big Bang;
-1967 - Jocelyn Bell Burnell și Antony Hewish descoperă primul pulsar;
-1984 - Kary Mullis: Reacția în lanț a polimerazei, o descoperire cheie în biologia moleculară
-1995 - Michel Mayor și Didier Queloz observă prima planetă extrasolară în jurul unei stele din secvența principală;
-1997 - Institutul Roslin: Oaia Dolly este clonată;
-1997 - Experimentul CDF și experimentul despre natura fundamentală a materiei, Dzero realizate la acceleratorul Fermilab: descoperirea Quarcului Top;
-1998 - Gerson Goldhaber și Saul Perlmutter descoperă că expansiunea Universului se accelerează.
Mileniul al III-lea
-2001 - Primul proiect al genomului uman este finalizat;
-2006 - Pluto este reclasificată formal ca planetă pitică de către Uniunea Astronomică Internațională;
-2009 - Satelitul LCROSS confirmă existența apei pe Lună.
Ştiinţa este o importantă moştenire a culturii noastre. Din lucrările ştiinţifice şi cărţile dedicate tehnicii aflăm istoricul descoperirilor şi invenţiilor, când s-a întâmplat şi datorită cui. De asemenea putem să ne explicăm contextul istoric în care au avut loc diferite descoperiri.
Toate descoperirile şi invenţiile au dus incontestabil la progres.
Dar toate sunt benefice omului? Ne oprim cu exemplificarea la trei dintre ele: armele nucleare, biologice şi cărţile digitale.
Despre armele nucleare şi biologice toată lumea ştie despre urmările devastatoare folosirii acestora.
Despre cărţile tipărite se spune ca sunt pe punctul de a dispărea din cauza descoperirilor din domeniul electronicii dar în realitate ele sunt unele dintre cele mai importante surse de informare şi cunoaştere.
Să nu uităm: cărţile sunt una dintre cele mai mari invenții ale omenirii, scrise pe pereții peșterilor, apoi pe pielea animalelor, pe pergamente și apoi pe hârtie. Prin intermediul unei invenții recente s-au născut cărțile digitate. Acum oricine poate purta o bibliotecă întreagă în geantă dar acestea există atâta vreme cât sunt păstrate pe un server. Întreruperea funcționării acestuia sau deteriorarea duce la dispariția informațiilor stocate.
Biblioteca Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea”, expune din colecția de carte proprie, câteva volume din domeniile invențiilor şi descoperirilor.Vitrina, pe care vă invităm să o vizionaţi, se află amplasată în sala de expoziţii a muzeului până pe data de 14 octombrie 2023.
1. Descoperiri şi invenţii – din vremurile preistorice până în cele moderne, ed. Aquila’93, Oradea, 2008;
2. Şaptezeci de invenţii ale antichităţii, ed. Aquila’93, Oradea, 2005
3. Maşinăriile lui Leonardo – Secrete şi invenţii în codexurile da Vinci- ed. Enciclopedia RAO, Bucureşti, 2006;
4. Istoria descoperirilor ştiinţifice, de Alexander Hellemans şi Bryan Bunch, ed. Orizonturi şi ed. Lider, Bucureşti, 1988;
5. Misterele şi minunile ştiinţei, ed. Aquila’93, Oradea, 2005.
Proiectul cultural – expozițional
„Acționează simplu, trăiește sănătos”
COMUNICAT DE PRESĂ
ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII
Ziua Mondială a Sănătății este marcată în fiecare an în data de 7 aprilie, pentru a sărbători întemeierea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în anul 1948 şi reprezintă o oportunitate pentru locuitorii din orice comunitate să se implice în activități care pot duce la o stare de sănătate mai bună. Tema de anul acesta este „Our planet, our health - Planeta noastră, sănătatea noastră”.
În contextul unei pandemii, a unei planete poluate, a creșterii numărului de cazuri de cancer, astm, boli de inimă, etc. de Ziua Mondială a Sănătății 2022, OMS atrage atenția asupra acțiunilor necesare și urgente pentru a menține o stare de sănătate bună a oamenilor și o calitate ridicată a mediului înconjurător.
Deciziile de natură politică, socială și comercială conduc la o criza climatică și de sănătate. Peste 90% dintre oamenii de pe planetă respiră aer poluat rezultat din arderea combustibililor fosili. O lume în care încălzirea globală este din ce în ce mai evidentă favorizează ca diferite specii de insecte să răspândească boli mai repede decât oricând.
Evenimentele meteorologice extreme, degradarea terenurilor și deficitul de apă produc modificări ale demografiei și afectează sănătatea oamenilor. Poluarea și materialele plastice se găsesc oriunde, din oceanele cele mai adânci, în cei mai înalți munți făcându-și loc chiar și în corpul animalelor și oamenilor. Alimentele și băuturile foarte procesate și nesănătoase conduc la un val de obezitate, crescând numărul cazurilor de cancer și boli de inimă, generând în același timp o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră.
Pentru a contribui la creșterea gradului de conștientizare a importanței legăturii dintre calitatea mediului înconjurător și sănătatea oamenilor, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău și Palatul Copiilor Bacău organizează expoziția temporară cu tema „Acționează simplu, trăiește sănătos”.
Expoziția va cuprinde lucrări realizate de elevi de la Palatul Copiilor Bacău și va fi deschisă publicului la sediul Muzeului de Științele Naturii începând cu data de 7 aprilie 2022, ora 12.00.
Vă aşteptăm!
Manager,
Dr. Gabriela Gurău
Proiectul cultural – expozițional
Expoziția de fotografie
„Florile Dobrogei Continentale“
COMUNICAT DE PRESĂ
joi, 14 aprilie 2022 - ora 1100
Complexul Muzeal de Științele Naturii “Ion Borcea” Bacău are plăcerea de a vă invita în data de 14.04.2022, ora 1100 să participați la vernisarea expoziției de fotografie „Florile Dobrogei Continentale”, care va avea loc la subunitatea Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, cu sediul din str. Aleea Parcului nr. 9.
Expoziția este organizată în colaborare cu specialişti ai Complexului Muzeal Național Neamț, secţia Muzeul de Științe Naturale Piatra Neamț şi va fi disponibilă pentru public până la finalul lunii decembrie a acestui an.
„Florile Dobrogei Continentale” este o expoziție dedicată monumentelor naturii din arealul dobrogean, cu referire la flora Dobrogei.
Titlul expoziţiei „Florile Dobrogei Continentale” descrie exhaustiv conţinutul expoziţiei, reflectând în mod direct aspecte din Flora Dobrogei, care numără aproximativ 2000 de specii de plante vasculare, dintre acestea 200 de taxoni sunt rari inclusiv la nivel European, o serie de specii fiind endemice.
Vizitatorii vor putea viziona un bogat material fotografic, însumând 37 de specii de plante specifice Dobrogei și peisaje, care oferă informaţii ştiinţifice şi curiozităţi referitoare la flora și habitatele acestei regiuni deosebite a României.
Expoziția are ca scop popularizarea științei în rândul elevilor, a profesorilor, a studenților, a familiilor și a publicului larg. Prin intermediul ilustrațiilor expuse, expoziția dorește să sensibilizeze vizitatorul cu privire la nevoia de conservare a speciilor rare de plante și să inducă dorința protejării acestora.
Flora Dobrogei reflectă fidel ținutul dobrogean cu aspect de podiș, presărat din loc în loc de numeroase dealuri cu un grad mare de ariditate, acest ținut fiind cel mai secetos din România.
Flora Dobrogei cuprinde plante în marea lor majoritate xerofite, care preferă zonele aride fiind foarte bine adaptate la secetă. Învelișul vegetal al Dobrogei reflectă particularitățile climatice ale regiunii, pe lângă stepa tipic dobrogeană, formată din numeroase specii de graminee (amintim aici de: păiușul stepic și de colilie), pajiștile stepice naturale fiind caracterizate de specii din genurile Festuca spp. și Stipa spp.; în arealul dobrogean întâlnim și silvostepa, caracterizată de prezența pădurilor de cer și de stejar, amintim aici speciile: Quercus cerris, Quercus pubescens și Q. frainetto pe lângă care creşte și cărpinița: Carpinus orientalis. În prezent, vegetația de stepă și de silvostepă ocupă în Dobrogea suprafețe mici, vegetația naturală fiind înlocuită de-a lungul timpul, ca urmare a intensificării activităților agricole, de terenuri cultivate.
Vă aşteptăm!
Manager,
Dr. Gabriela Gurău
