EVENIMENTE

Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău

organizează Festivalul Științelor - ediția a V-a

Subunitatea VIVARIU

Proiectul cultural „Festivalul Științelor” ediția a V-a, eveniment organizat de Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău la subunitatea Vivariu.

Anul acesta, evenimentul va fi organizat avându-se în vedere respectarea măsurilor de protecție sanitară impuse ca urmare a epidemiei cauzate de virusul SARS Cov 2.

Activitățile propuse publicului se vor desfășura zilnic, în perioada 15 – 18 iunie 2021, la subunitatea Vivariu (Str. Popa Șapcă nr. 3).

Atelierul de lucru organizat are tema „ARHITECȚII NATURII – Cuiburi” și va cuprinde observații asupra cuiburilor naturale ale păsărilor, precum și informații cu privire la forma, mărimea și materiale de construcție necesare pentru realizarea cuiburilor artificiale.

Participarea publicului la atelierul de lucru:

  • se va face numai pe bază de programare;
  • activitățile din cadrul workshop-ului se vor desfășura pe durata a 60 minute.

Programările se vor realiza la numărul de telefon:

0234/535564 – VIVARIU

Taxa de participare: 5,00 lei/persoană/zi

Participanții la activități vor putea vizita și expozițiile deschise la Vivariu.

Activitatea se adresează elevilor între 6 și 18 ani, însoțiți de cadre didactice.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău, organizează

FESTIVALUL ȘTIINȚELOR
Ediția V

Produsul cultural „Festivalul Științelor” a ajuns la a V-a ediție anul acesta. Acest eveniment organizat de Complexul Muzeal de Științele „Ion Borcea” Bacău s-a bucurat anual de aprecierea publicului deoarece conceptul presupune prezentarea informațiilor, machetelor și exponatelor autentice într-un cadru non-formal la work-shop-urile organizate.

Anul acesta, „Festivalul Științelor”, va fi organizat avându-se în vedere respectarea măsurilor de protecție sanitară impuse ca urmare a epidemiei declanșante de virusul SARS Cov 2.

Activitățile din cadrul work-shop-urilor vor fi organizate în perioada 22 – 24 iunie 2021 zilnic, între orele 9:00 – 15:00.

Ateliere de lucru vor fi organizate la Muzeul de Științele Naturii și vor aduce în fața publicului activități interactive cu următoarea tematică:

  • ZOO – LOGICA – participanți vor descoperi, prin intermediul unor exponate autentice, o serie de adaptări ale păsărilor la mediul de viață și regimul trofic. De asemenea, vor găsi răspuns la o serie de întrebări precum: Ce animale preistorice au trăit pe pământ? Ce sunt fosilele? Cum au apărut? Vor fi observate eșantioane fosile din colecția muzeului.
  • MICRO ȘI MACRO ... ÎN LUMEA VEGETALĂ - vor fi prezentate informații despre lumea plantelor prin activități de comparare și recunoaștere a tipurilor de flori. Vor fi făcute observații asupra unor preparate microscopice cu secțiuni prin diferite organe vegetale.
  • FIZICA ȘI CHIMIA DIN VIAȚA NOASTRĂ – cuprinde demonstrații ale unor fenomene fizice și chimice de care depinde viața plantelor și a animalelor prezentate într-o manieră distractivă.

Pentru programări ne puteți contacta la numerele de telefon:

0234/512006 – Muzeul de Științele Naturii.

Taxa de participare: 15 lei/persoană/zi.

Activitatea se adresează elevilor între 6 și 18 ani, însoțiți de cadre didactice.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

COMUNICAT DE PRESĂ
Noaptea Muzeelor 2021
la Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău
Ediția a XVII-a
Sâmbătă, 12 iunie 2021
   

      Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” invită publicul băcăuan să participe în noaptea de 12 iunie 2021 la cea de-a XVII-a ediţie a Manifestării „NOAPTEA MUZEELOR”, care se va desfășura la două dintre subunitățile noastre: Muzeul de Științele Naturii și Observatorul Astronomic „Victor Anestin”, între orele 18:00-01:00 (01:00 fiind ora de intrare a ultimului vizitator).

Inițiată de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța și patronată în prezent de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor este un eveniment de succes desfășurat la nivel internațional și aflat anul acesta la a 17-a ediție. Muzee și instituții culturale din zeci de țări europene și nu numai își aprind luminile și deschid porțile în aceeași noapte. Evenimentul este sărbătorit anul acesta, în multe țări din Europa, în data de 3 iulie. Din cauza contextului generat de prezenţa virusului SARS-CoV-2, unele țări au stabilit date diferite de organizare care țin cont de evoluția diferită a situației sanitare din fiecare stat în parte și de măsurile propuse pentru sectorul cultural. Este și motivul pentru care Rețeaua Națională a Muzeelor din România a ales, în premieră, să propună o dată diferită față de cea oficială – 12 iunie 2021.

În cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău, evenimentul Noaptea Muzeelor, este sărbătorit în fiecare an, începând din 2007.

Între orele 18:00-01:00 (01:00 fiind ora de intrare a ultimului vizitator), vor fi organizate diverse activităţi la sediul celor două subunități mai sus menționate.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

8 IUNIE- ZIUA MONDIALĂ A OCEANELOR

Inițiată în 1992 de guvernul canadian, Ziua Mondială a Oceanelor a dobândit o largă recunoaștere internațională în 2008 ca urmare a unei rezoluții adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Importanța ei este subliniată anual la data de 8 iunie în peste 40 de țări din lume, cele mai multe fiind din Europa, între care se numără și România.

În conformitate cu datele oferite de site-ul oficial dedicat Zilei Mondiale a Oceanelor (https://www.worldoceansday.org), tema pentru anul 2021 este „The Ocean: Life and Livelihoods” („Oceanul: viață și medii de viață”). Scopul acestui eveniment din calendarul ecologic este de a stimula, în rândul națiunilor, dorința de redescoperire a comorilor oceanelor, subliniind capacitatea acestora de susținere a vieții tuturor organismelor de pe Terra, astfel încât oamenii să beneficieze de un ocean mai sănătos și de un viitor mai bun.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

5 iunie - Ziua Internațională a Mediului

În anul 2021 Ziua Internațională a Mediului va fi găzduită de Pakistan, în parteneriat cu Programul ONU pentru Mediu (UNEP). Tema de anul acesta va fi „Refacerea Ecosistemelor” și se va concentra pe restabilirea relației noastre cu natura. Totodată acestă zi va marca lansarea formală a Deceniului ONU pentru Refacerea Ecosistemelor 2021 - 2030.

Începând cu anul 1974, Ziua Mondială a Mediului este celebrată pe 5 iunie, fiind ziua emblematică a Organizației Națiunilor Unite pentru promovarea conștientizării la nivel mondial și a acțiunii pentru mediu. Anul acesta se va accentua necesitatea urgentării prevenirii, opririi și inversării degradării ecosistemelor la nivel mondial.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

COMUNICAT DE PRESĂ
Eclipsa inelară de Soare

Prima eclipsă de Soare din anul 2021 - 10 iunie 2021

În Bacău, eclipsa va începe la ora 1343, va atinge maximul la ora 1406 iar sfârșitul eclipsei va fi la ora 1429.

Cu această ocazie, dacă cerul va fi senin, Complexul Muzeal de Științele Naturii “Ion Borcea” Bacău, invită publicul la Observatorul Astronomic „Victor Anestin” joi 10.06.2021, între orele 1330 – 1500 pentru a observa desfășurarea evenimentului.

Eclipsele de Soare se produc atunci când cele trei corpuri cerești, Pământul, Luna (aflată în faza de Lună nouă) și Soarele, sunt aliniate. În funcție de gradul de acoperire a discului Soarelui de către umbra Lunii, acestea pot fi totale, parțiale sau inelare.

Eclipsa de Soare din 10 iunie 2021 este una inelară, deoarece Luna fiind la o distanță mai mare de Pământ decât media, respectiv 404234 km, discul Lunii nu este îndeajuns de mare încât să acopere complet discul Soarelui. Faza maximă a eclipsei (când va fi văzută ca o eclipsă inelară), va fi vizibilă în nordul Canadei, Groenlanda și Rusia. Faza parțială a eclipsei va putea fi văzută în nordul Americii de Nord, Europei și Asiei.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

COMUNICAT DE PRESĂ
OBSERVATORUL ASTRONOMIC „Victor Anestin” BACĂU
- CINCI ANI DE LA RESTART –

95661 persoane din România şi din alte ţări, au beneficiat de serviciile culturale ale subunităţii Observatorul Astronomic „Victor Anestin” Bacău, în cei cinci ani ce au trecut de la redeschiderea acestuia pentru public (2016 – 2020).

Echipa de specialişti ai Observatorului a implementat 202 proiecte după cum urmează: 23 proiecte cultural expoziţionale (expoziţii temporare, itinerante sau îmbunătăţiri aduse expoziţiilor permanente); 32 proiecte ce vizează organizarea de manifestări complexe, 108 proiecte cultural educaţionale, 6 proiecte editoriale, 11 parteneriate în proiecte naţionale şi 22 parteneriate în proiecte internaţionale.

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău vă invită VINERI 04 iunie 2021 începând cu ora 1100 cu ocazia împlinirii a 5 ani de la redeschiderea pentru public a subunităţii Observatorul Astronomic „Victor Anestin” şi a împlinirii a 45 de ani de existenţă a acestui obiectiv cultural, să participaţi la activităţile organizate la sediul nostru, din str. Ion Ghelu Destelnica nr. 8 (fostă Trotuş).

Din program:

  • prezentarea proiectelor desfăşurate în perioada 2016 – 2020, a serviciilor şi produselor culturale ale Observatorului Astronomic Bacău;
  • vernisarea expoziţiei de fotografie: Observatorul Astronomic „Victor Anestin” Bacău - 5 ani de la restart;
  • prezentarea pliantului Observatorul Astronomic „Victor Anestin” – scurt istoric;
  • observaţii asupra Soarelui (dacă cerul va fi senin).

Special pentru publicul nostru, sunt deschise spre vizitare expoziţia permanentă „Universul – de la Pământ la Stele” şi expoziţia temporară „Astronomia în antichitate”. Participarea la spectacolele de planetariu se face doar cu programare telefonică la numărul: 0234/513724.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII IUNIE la Muzeul de Științele Naturii este:
FLUTURELE MORPHO ALBASTRU (MORPHO ADONIS )

Este o insectă neotropicală care face parte din familia Nymphalide. Trăieşte în regiunile tropicale din America de Sud. Habitatele preferate ale fluturelui se află în zonele împădurite, la altitudini cuprinse între nivelul mării şi 1400 m.

Nimfalidele se mai numesc fluturi cu patru picioare, deoarece au picioarele din prima pereche de dimensiuni reduse, îndoite, sprijinindu-se doar pe ultimile 2 perechi de picioare. În repaus își țin aripile lipite, expunând coloritul de avertizare de pe partea ventrală a aripilor. Frumuseţea deosebită a fluturelui Morpho este dată de culoarea albastră cu irizaţii. Aceasta este specifică masculilor şi este prezentă doar pe partea dorsală a aripilor. Pe partea ventrală aripile sunt brune, cu desene în formă de ochi. Femelele sunt de culoare brună.

Culoarea albastră este una structurală, fiind generată de prezenţa pe suprafaţa aripilor a unor solzi microscopici, distribuiţi în straturi. Forma acestora şi aşezarea specifică determină refracţia luminii şi ca efect, apariţia irizaţiei, un tip de iluzie optică.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII IUNIE la Vivariu este:
Piranha (Serrasalmus piraya)

Denumirea lor provine din Guarani, dialect local sud-american, care înseama pește cu dinți (pira = pește, ranha = dinte)

Aceşti peşti de apă dulce se întâlnesc în America de Sud, în regiunea bazinelor Parana -Paraguay şi al Amazonului, precum şi în râuri din nord-estul Braziliei şi Guiana.

Piranha sau piranas sunt pești recunoscuți pentru aspectul lor fioros și pentru voracitatea de care dau dovadă atunci când atacă. În Venezuela mai poartă și numele de caribes.

Piranha ating în general lungimi de până la 35 cm, dar unele exemplare au atins lungimea de 50 cm şi greutatea de aproape 4 kg.

Se hrănesc cu insecte, viermi, crustacee, peşti şi, în anumite circumstanţe, cu animale mari precum egrete sau capybara.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău prin subunitatea Observatorul Astronomic „Victor Anestin” vă invită să participaţi la o
SESIUNE DE SPECTACOLE DE PLANETARIU

alături” de cei mai cunoscuţi astronauţi

Sub sloganul „Deschiși permanent pentru cunoaștere!”, specialiştii Observatorului Astronomic „Victor Anestinˮ Bacău, vă invită în perioada 28.05.2021 – 15.06.2021, la o sesiune de spectacole de planetariu.

Acestea se vor desfășura în intervalul 28.05.2021 – 15.06.2021, de marţi până duminică, după un orar fix, pe bază de programare telefonică, după cum urmează:

Ora 9:00 - Spectacolul DOUĂ BUCĂŢELE DE STICLĂ – 23:00 minute;

Ora 11:00 – Spectacolul DE PE PĂMÂNT ÎN UNIVERS– 31:45 minute;

Ora 13:00 – Spectacolul CĂTRE ALTE LUMI – 28:41 minute;

Ora 15:00 – Spectacolul CĂLĂTORIE CĂTRE UN MILIARD DE SORI – 30:54 minute.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

24 MAI - ZIUA EUROPARCURILOR

Toate ţările din Europa sărbătoresc Ziua Parcurilor în data de 24 mai. Acest eveniment a fost iniţiat de către Federaţia Europeană EUROPARC, fondată în 1973, ce reunește 365 de organizații din 36 de țări europene. Ziua Europarcurilor a fost celebrată pentru prima dată în anul 1999, când s-au împlinit 90 de ani de la crearea primelor 9 parcuri naționale în Suedia (mai 1909).

România a devenit membră a EUROPARC prin Academia de Științe Agricole, iar ariile protejate care intrau sub incidența autorității EUROPARC erau Delta Dunării și Parcul Național Retezat. Parcul Retezat a fost primul parc naţional din România și a fost înfiinţat în anul 1935. Inițiatorul înființării sale a fost Alexandru Borza (1887-1971), care în 1933 spunea: “Retezatul este, din toate punctele de vedere, geologic și geografic, botanic și zoologic, precum și ca rezervație de vânătoare, un tărâm sfânt pentru știință, un monument sacru al naturii”. De-a lungul timpului, i s-au alăturat alte 12 parcuri naţionale, 18 parcuri naturale şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Ziua Internațională a Biodiversității - Suntem parte a soluției

Începând cu anul 2000, în fiecare an, la data de 22 mai, se sărbătorește Ziua Internațională a Biodiversității, zi proclamată de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite, prin rezoluția 55/201, din 20 decembrie 2000.

Data de 22 mai, reprezintă de fapt adoptarea textului Convenției din anul 1992 în cadrul Conferinței diversității biologice din Nairobi. Printre principalele obiective pe care le urmărește Convenția se numără conservarea biodiversității și utilizarea corectă a resurselor.

România a semnat Convenția pe data de 5 iunie 1992. Proclamarea acestei zile la nivel internațional, are la baza un semnal de alarmă cu privire la problemele privind biodiversitatea, mai ales că, în prezent, o mulțime de specii, atât faună cât și floră, se află pe care le dispariție. Transformarea mediului înconjurător pentru a fi prielnic doar vieții omului crează un dezechilibru în natură, un dezechilibru care trebuie stopat sau măcar încetinit pentru o mai bună conservare.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

VALOAREA CĂRȚII: ORNITOLOGIE

Păsările au stârnit interesul oamenilor încă din preistorie, ele fiind probabil o sursă importantă de hrană. Această ipoteză este susţinută de desene rupestre din Epoca pietrei. Un alt indiciu vechi este reprezentat de un desen cu gâşte pe un panou de perete de la mormântul prinţului egiptean Nefermaat, datând din 2575–2551 î. Hr.

Aristotel, în 350 î.Hr., în lucrarea Historia Animalium a consemnat migraţia păsărilor, năpârlirea, depunerea ouălor, durata de viaţă şi a prezentat o listă de 170 de specii de păsări.

Apariţia ornitologiei ca disciplină ştiinţifică a început în secolul al XVIII-lea, când Mark Catesby a publicat lucrarea Natural History of Carolina, Florida, and the Bahama Islands. În domeniul ornitologiei au fost publicate mii de lucrări dedicate diferitelor aspecte ale acestei ramuri: anatomia păsărilor, etologia, biologia diferitelor specii, răspândire, descriere, ameninţări, tipuri de ouă, genetica populaţiilor de păsări, etc.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A MUZEELOR”
la Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău
18 mai 2021

În data de 18 mai 2021, la nivel mondial se serbează „Ziua Internațională a Muzeelor”. Tema pentru anul 2021 este The Future of Museums: Recover and Reimagine” (Viitorul muzeelor: redresare şi reinventare). Acest slogan invită muzeele, profesioniștii și comunitățile lor să creeze, să își imagineze și să împărtășească noi practici de comunicare, noi modele de afaceri pentru instituțiile culturale și soluții inovatoare pentru provocările sociale, economice și de mediu din prezent. În contextul actual, impus de pandemia prin care trecem, muzeele trebuie să se reinventeze. În timp ce acestea îşi îndeplinesc misiunea primară a lor – colectare, conservare, comunicare, cercetare şi realizarea de expoziţii – muzeele trebuie să identifice noi modalități de a-și pune în valoare colecțiile, istoriile și moștenirile lor. Acest eveniment este un prilej pentru a pleda pentru muzee ca factori cheie în redresare, pentru reinventarea viitorului muzeelor și a rolului lor în societățile noastre ca motor în recuperarea și inovația în era post-Covid.

Cu acest prilej, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” vă invită să vizitați expozițiile deschise către public la cele trei subunități ale sale.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

14 MAI 2021
ZIUA
COMPLEXULUI MUZEAL
DE ŞTIINŢELE NATURII „ION BORCEA” BACĂU

Sărbătorim în data de 14 mai 2021 Ziua Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău. Se împlinesc 28 de ani de când instituţia poartă pe frontispiciu numele marelui biolog ION BORCEA şi 63 de ani de la apariţia primelor preocupări de ştiinţele naturii pe meleaguri băcăuane (în anul 1958 a fost angajat primul specialist biolog în cadrul Muzeului Regional Bacău).

Începând de vineri 14 mai 2021, „Grădina Senzorială” din curtea Muzeului de Ştiinţele Naturii Bacău, va fi deschisă pentru publicul interesat, ca parte a turului complet de vizitare. Este un proiect implementat în anii 2020-2021 şi finanţat de Consiliul Judeţean Bacău.

Important!!!!

Accesul vizitatorilor se va face restricţionat, conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezenţa virusului Sars Cov 02. Pentru a avea acces, persoanele trebuie să aibă temperatura sub 37,3 grade, să poarte mască pe toată perioada prezenţei la Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău.

Grădina Senzorială oferă vizitatorilor ocazia de a admira o colecţie de plante ornamentale care cuprinde cca. 150 de taxoni, care îmbogăţesc colecţiile de plante vii ale Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău. Grădina reprezintă un loc destinat învăţării dar şi relaxării deopotrivă prin diversitatea şi modul de expunere a unor specii de plante cu valoare ornamentală. Aşadar, rolul grădinii senzoriale este de a te relaxa și încânta, iar acest lucru se poate întâmpla doar prin stimularea simțurilor.

Curtea muzeului s-a transformat într-o Grădină senzorială, care oferă vizitatorilor ocazia de a admira specii care să le încânte simţurile. Cei ce ne vor păşi pragul, vor avea ocazia să-şi testeze simţul mirosului în preajma rondului cu plante aromatice. Simţul auzului, simţul tactil dar şi simţul văzului vor fi încântate de prezenţa mai multor module interactive dar şi de prezenţa rondurilor cu plante vii dedicate fiecăruia dintre simţurile vizate. De asemenea a fost amenajată o alee senzorială, spaţiu unde vizitatorii pot să testeze anumite materiale provenite din natură, dar şi din mediul antropic. Proiectul a vizat şi construirea unui gard care să creeze un context prietenos pentru vizitatorii noştri.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

PROIECT CULTURAL-EDUCAȚIONAL „ZIUA PĂSĂRILOR ȘI ARBORILOR”,

În baza protocolului de colaborare dintre Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” și Școala Gimnazială „Mihai Drăgan” Bacău, în data de 11 mai 2021, s-a implementat proiectul cultural-educațional „Ziua Păsărilor și Arborilor”, la care au participat cadre didactice și elevi ai clasei a V-a D. Muzeografii coordonatori au adus în atenția elevilor diferite materiale informativ-educative și exponate sugestive, în vederea conștientizării legăturilor strânse între păsări și arbori, implicit ocrotirea păsărilor și conservarea habitatelor acestora. Participanții la proiect au prezentat, sub îndrumarea doamnelor profesoare Chiriac Claudia și Vrîncenu Irina, eseuri, poezii, postere, desene cu aspecte din lumea păsărilor și arborilor.

Activitățile s-au desfășurat în aer liber, în grădina instituției de învățământ parteneră și au fost coordonate de muzeografii: dr. Dalia Paraschiv și dr. Irina-Mădălina Ardei.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Ziua Astronomiei - 15 Mai 2021

Ziua Astronomiei a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1973, în California, atunci când astronomul amator Doug Berger, președintele de atunci al Asociației Astronomice din California de Nord, a decis ca, în loc să invite oamenii la observații într-o locație cât mai îndepărtată de luminile orașului, să aducă comunitatea astronomilor, cu tot cu aparatură, în mijlocul orașului, astfel încât mii de oameni ce nu mai priviseră niciodată printr-un instrument astronomic, să poată admira minunile bolții cerești. Pentru că această idee a fost atât de apreciată de-a lungul timpului, începând cu anul 2007 Ziua Astronomiei se sărbătorește de două ori pe an.

Cu această ocazie, invităm publicul la Observatorul Astronomic „Victor Anestin” din Bacău, sâmbătă 15 mai 2021, între orele 08:00 - 16:00 pentru a vizita expoziția permanentă „Universul – De la Pământ la Stele” și expoziția temporară „Astronomia în antichitate”, iar în condițiile în care cerul va fi senin, între orele 10:00 – 12:00 se vor organiza observații solare.

Important!!!!

Accesul vizitatorilor, pentru a participa la observaţii, se va face restricţionat, conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezenţa virusului Sars Cov 02. Pentru a avea acces, persoanele trebuie să aibă temperatura sub 37,3 grade, să poarte mască pe toată perioada prezenţei în clădirea Observatorului Astronomic și să atingă cât mai puţine suprafeţe. Persoane de contact: Muzeografii Observatorului Astronomic.

Telefon: 0234/513724

Tarife:

  • individual - 8 lei;
  • elevi, studenți - 2 lei;
  • pensionari - 3 lei;
  • observații astronomice - 3 lei;

Vă așteptăm cu drag!

Manager,
Dr. Gabriela Gurău


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Proiect cultural-educațional „Aniversarea păsărilor și arborilor

Astăzi, 10 mai 2021, s-a sărbătorit Ziua Păsărilor și Arborilor prin diverse activități la care au participat elevi și cadre didactice de la Școala Gimnazială Cleja, jud. Bacău. Muzeografii coordonatori au subliniat semnificația acestui eveniment din Calendarului Ecologic și au transmis elevilor informații captivante privind biologia unor specii de păsări de la noi din țară. De asemenea, au avut loc dezbateri privind importanța păsărilor și arborilor în viața noastră precum și rolul acestora în menținerea echilibrului ecologic. Prin marcarea acestui eveniment am atras atenția asupra faptului că multe specii de păsări și habitatele lor sunt în pericol, iar dacă noi nu ne implicăm în protejarea lor, riscăm să le pierdem definitiv.

Elevii participanți la proiect, sub îndrumarea doamnelor profesoare Doboș Monica și Reti Irina, au susținut diverse lucrări care ilustrează lumea păsărilor și arborilor, aceștia fiind premiați.

Activitățile s-au desfășurat în mediul online și au fost coordonate de muzeografii: dr. Dalia Paraschiv și dr. Irina-Mădălina Ardei.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII MAI la Vivariu este:
BROASCA RÂIOASĂ VERDE ( Bufo viridis)

Bufo viridis este o broască fără coadă din familia Bufonidae, răspândită în Europa Centrală şi de Sud, Asia de Vest şi Centrală până în Kazahstan.

Este cea mai răspândită specie de amfibieni din localităţile rurale şi urbane, întâlnindu-se mai ales pe terenurile agricole, unde îşi găseşte hrana (în special insecte). Suportă bine seceta şi chiar (lucru excepţional pentru amfibii) apa salmastră.

Broasca râioasă verde este o specie crepuscular-nocturnă fiind activă noaptea şi în amurg. Ziua stă ascunsă în galerii, ori în crăpăturile zidurilor, ieşind după apusul soarelui pentru a se hrăni. Indivizii tineri pot fi întâlniţi şi ziua. În perioada rece a anului hibernează pe uscat, în galerii pe care le sapă în pământ. În martie-aprilie iese din vizuinile subterane unde a iernat şi se îndreaptă spre bazinele acvatice din apropiere pentru reproducere.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII MAI la Muzeul de Științele Naturii este:
CĂLUGĂRIŢA GIGANT DE FRUNZE MOARTE (Deroplatys desiccata)

Specia Deroplatys desiccata este o insectă din ordinul Mantodea, familia Deroplatyidae. Ordinul Mantodea cuprinde peste 2.400 de specii ce aparţin la aproximativ 430 de genuri şi 30 de familii. Mantodeele sau călugăriţele sunt distribuite la nivel mondial în habitate temperate și tropicale. Toate speciile au picioarele anterioare foarte lungi și adaptate pentru prinderea prăzii. Postura lor verticală, staționară cu „antebrațele” îndoite, a dus la denumirea comună de „călugăriţă”.

Denumirea comună a speciei Deroplatys desiccata (călugăriţa gigant de frunze moarte – rom., giant dead leaf mantis, Malaysian giant dead leaf mantis - engl., mante religieuse - fr., mantis gigante de hoja morte - sp. etc.) face referire la poziţia în repaus a picioarelor anterioare ale insectei, sugerând imaginea unei persoane care se roagă, la asemănarea ei cu frunzele moarte şi dimensiunile mari comparativ cu alte călugăriţe de frunze moarte.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

PROIECTUL ALBINA ȘI APICULTURA

Joi, 22 aprilie 2021, la subunitatea Vivariu a Complexului Muzeal „Ion Borcea” Bacău s-a desfășurat online proiectul ALBINA ȘI APICULTURA, în parteneriat cu Facultatea de Științe din cadrul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, Departamentul de Biologie, Ecologie și Protecția Mediului. Proiectul a fost coordonat de Lect. univ. dr. Stoica Ionuț și muzeograf dr. Burghelea Costel.

Prin activitățile realizate, studenții anului III, au dobândit noțiuni privind etologia albinei domestice Apis mellifica, biologia și tehnologiile de creștere și exploatare a albinelor precum și evaluarea rolului benefic al acesteia asupra mediului înconjurător și al societății umane.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

22 aprilie - ZIUA PĂMÂNTULUI

Această dată este una foarte importantă, marcând debutul demersurilor pentru protecţia mediului. A fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1970 la inițiativa studentului american Denis Hayes. În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ, simbol al dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai prietenos cu natura. Astăzi a devenit cel mai mare eveniment civic al planetei, implicând aproape 1 milliard de oameni în manifestări dedicate mediului înconjurător.

Tema evenimentelor pentru acest an este „Restore Our Earth” („Să restaurăm Pământul”). Cu această ocazie se vor organiza la nivel mondial ateliere, discuții în grup și spectacole, în care vor fi implicați lideri mondiali din domeniul climei, activiști de bază, organizații nonprofit, lideri de gândire, lideri din industrie, artiști, muzicieni, formatori de opinie. Subiectele vor include tematici despre climă și mediu, tehnologii de restaurare a climei, eforturi de reîmpădurire, agricultură regenerativă, echitatea și justiția de mediu, conștientizarea cetățenilor, ecologizare, etc.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Proiectul cultural - expozițional VALOAREA CĂRȚII

ENTOMOLOGIE - INSECTE SOCIALE

Fără cărţi, viaţa ar fi o eroare” (Friedrich Nietzsche)

În nici una dintre lucrările sale, Natura nu şi-a arătat originalitatea mai mult decât în cazul insectelor.

Studiul insectelor este prezent în aproape toate culturile lumii din timpuri străvechi. Astfel, Plinius cel Bătrân, (23 - 79 d.Hr.) a scris o carte despre insecte, iar omul de ştiinţă din Kufa, Ibn al-A‘rābī (760-845 d.Hr.) a scris o carte despre muşte.

Studiul ştiinţific al insectelor în sens modern a început relativ recent, în secolul al XVI-lea. William Kirby, considerat „părintele entomologiei”, a publicat prima sa lucrare importantă, Monographia Apum Angliae (Monografia albinelor Angliei), în 1802. Insectele sociale, prin traiul în „familii” cu reguli complexe au fost subiectul a mii de lucrări după cea publicată de Kirby.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII APRILIE la Vivariu este:

AGAPORNISUL (Agapornis roseicollis)

VĂ INVITĂM SĂ VIZITAȚI EXPOZIȚIILE NOASTRE!

Agapornisul (Agapornis roseicollis) sunt păsări exotice de decor care provin din sud-estul Africii. Primul papagal Agapornis a fost descris la începutul anilor 1600. Au fost introduși în Europa în anul 1860, iar în 1869 au fost scoși primii pui.

Aparține grupului de papagali cu ciocul ca de ceară, numiți astfel din cauza strălucirii acestuia.

Sunt păsări de talie mică – de unde și o altă denumire a lor: papagali pitici – cu coada scurtă și lată.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII APRILIE la Muzeul de Științele Naturii este:

CIUBOȚICA - CUCULUI (Primula veris)

Ciuboțica –cucului numită popular și floarea-cheii sau cinci clopoței este o plantă perenă, din familia Primulaceae, ce poate atinge 10-30 de cm înălţime.

Primula veris crește spontan în locuri însorite, în pajiști, tufărișuri, margini și rariști de pădure, din regiunea colinară până în cea montană la limita superioară a molidului. Este originară din centrul Europei și vestul Asiei. La noi în ţară este întâlnită în Subcarpați și Carpați, rareori în câmpie.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

1 APRILIE - ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PĂSĂRILOR

Această zi este marcată anual în cadrul programului UNESCO “Omul şi biosfera”.

La 19 martie 1902, la Paris, reprezentanții a 13 țări europene au semnat o Convenție Internațională pentru protecția păsărilor utile pentru agricultură – primul act prin care se protejau păsările. Convenția a fost ratificată la 6 decembrie 1905 și a intrat în vigoare la 1 aprilie 1906. La 18 octombrie 1950, tot la Paris, a fost semnată o altă Convenție internațională privind protecția păsărilor, care a înlocuit documentul precedent.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

COMUNICAT DE PRESĂ
Parteneriat Complexul Muzeal de Științele Naturii
Ion Borcea”
- Institutul Național al Patrimoniului

Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Complexul Muzeal de Știintele Naturii “Ion Borcea” au început digitalizarea și catalogarea analitică a publicațiilor elaborate sub egida muzeului, pentru expunerea acestora online cu scopul promovării activităților și proiectelor desfășurate de specialiștii muzeului de-a lungul timpului. Printre aceste publicații se numără revista științifică Studii și Comunicări (1968 - prezent), dar și ghiduri, cataloage de colecție, etc.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EARTH HOUR - ORA PĂMÂNTULUI

27 martie 2021, 20:30 – 21:30

Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău susține „Ora Pământului”! Renunță și tu la consumul de curent electric pentru o oră, sâmbătă intervalul 20:30 – 21:30!

EARTH HOUR este o mișcare globală ce implică anual sute de milioane de oameni și organizații din întreaga lume. În fiecare an, în ultima zi de sâmbătă din martie, în localități din peste 180 de țări, oamenii sting lumina pentru a trimite liderilor lumii un mesaj puternic despre nevoia de acțiune pentru rezolvarea problemelor de mediu, cum ar fi schimbările climatice. Campania Earth Hour a devenit, din 2007 și până în prezent, cea mai mare acțiune voluntară de mediu din toate timpurile.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Proiect cultural – expozițional „VALOAREA CĂRȚII”

ENCICLOPEDII

Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte o singură viaţă” (George R.R. Martin)

Încă din antichitate, oamenii au încercat să consemneze cunoştinţele acelor vremuri în diferite lucrări, dar se consideră ca ideea de a întocmi o carte care să cuprindă succint toate cunoştinţele acumulate în timp de omenire i-ar fi venit editorului francez Louis Breton, în 1747.

Cea mai cunoscută enciclopedie a acelor timpuri a fost Enciclopedia Franceză, enciclopedie editată de către Jean Baptiste le Rond d'Alembert și Denis Diderot, fiind terminată în 1772, având 28 de volume, 71.818 articole și 2.885 de ilustrații.

Cea mai cunoscută enciclopedie a acelor timpuri a fost Enciclopedia Franceză, enciclopedie editată de către Jean Baptiste le Rond d'Alembert și Denis Diderot, fiind terminată în 1772, având 28 de volume, 71.818 articole și 2.885 de ilustrații.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Ziua Mondială a Apei - WWD 2021

Ce este Ziua Mondială a Apei?

Se celebrează începând cu 1993 în fiecare 22 martie și are ca scop aducerea în atenția opiniei publice a problemelor legate de necesitatea protejării cantitative și calitative a apelor și de a pune în adevărata lumină rolul, îndatoririle și responsabilitățile celor cu atribuții în întreținerea, valorificarea și protejarea surselor de apă. Decizia instituirii acestei sărbători a fost luată în cadrul Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, la 22 decembrie 1992.

Care este tema de anul acesta?

UN-Water (Grupul ONU pentru Apă) a stabilit pentru anul 2021 tema evenimentului ca fiind: „Prețuirea apei” (“Valuing Water“).

Care este scopul Zilei Mondiale a Apei?

Ziua Mondială a Apei sărbătorește apa și crește conștientizarea publicului în privința celor 2,2 miliarde de oameni care trăiesc fără acces la apă sigură”. Este vorba despre luarea de măsuri pentru a combate criza globală a apei. Un obiectiv principal al Zilei Mondiale a Apei este de a sprijini atingerea Obiectivului 6 pentru Dezvoltare Durabilă (ODD): apă și canalizare pentru toți până în 2030.

Cine organizează Ziua Mondială a Apei?

În fiecare an, UN-Water (Grupul ONU pentru Apă) - mecanismul de coordonare al ONU privind apa și canalizarea - stabilește tema pentru Ziua Mondială a Apei. În 2021 accentul este pe prețuirea apei, iar în 2022 pe apele subterane. Temele anterioare pot fi găsite la adresa web: www.worldwaterday.org/archives.


Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii
„Ion Borcea” vă invită şi în mediul virtual!
- Prezentări multimedia şi workshop-uri online

Anterior perioadei de pandemie, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” din Bacău a organizat numeroase activități, workshop-uri și școli de vară care s-au bucurat de aprecierea publicului și a colaboratorilor noștri.

În contextul actual, specialiștii de la subunitățile instituţiei, au conceput special pentru publicul pasionat de domeniul ştiinţelor naturii activităţi online interactive. Astfel, pe lângă vizitarea expozițiilor noastre, invităm publicul şi în mediul virtual.

Sub sloganul „Deschiși permanent pentru cunoaștere!”, ne adresăm cadrelor didactice împreună cu care putem colabora pentru realizarea activităților online interactive, ca o completare a demersului didactic.

Activitățile propuse de specialişti se vor organiza la solicitarea cadrelor didactice, în baza unui protocol de colaborare, sub formă de prezentări multimedia sau workshop-uri și sunt adaptate vârstelor elevilor, de la grădiniță până la clasa a XII a. Aceste colaborări sunt concepute atât pentru comunicarea de informații cât mai ales pentru a stimula curiozitatea elevilor față de cunoașterea complexității mediului înconjurător.

Oferta cuprinde 53 prezentări multimedia şi workshop-uri pe teme din domeniul biologiei (botanică, zoologie, paleontologie, anatomie, etologie, ecologie, protecția mediului) și 25 cu subiecte din domeniul astronomiei.

La solicitarea cadrelor didactice, exprimată cu o săptămână înainte, pot fi pregătite și prezentări multimedia / workshop-uri pe alte teme.

Activităţile se realizează, la cerere, pe bază de programare.

Pentru înscrieri vă așteptăm să ne contactați la:

Muzeul de Ştiinţele Naturii: tel: 0234 512006, e-mail: muzstnatbc@yahoo.com

Vivariu: tel: 0234 535564, e-mail: muzstnatbc@yahoo.com

Observatorul Astronomic: tel: 0234 513724, e-mail: muzstnatbc@yahoo.com.

  Descarcă oferta educațională online !


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII MARTIE la Muzeul de Științele Naturii este:

SFRÂNCIOC MARE (Lanius excubitor)

Sfrânciocul mare este cel mai mare din familia sfrânciocilor și poate fi văzut în România mai ales iarna. Cuibărește în Nordul Europei de unde migrează iarna către interiorul continentului. Mai rar pot fi întâlnite perechi clocitoare și la noi in țară, în special în nord.

Pentru a se hrăni, sfrânciocul mare își caută puncte de observație („excubitor” înseamnă în latină „santinelă” iar „Lanius” înseamnă „măcelar”), de obicei vârful unei crengi, de unde plonjează pentru a prinde mici rozătoare, insecte mari sau șopârle. Iarna poate prinde și păsări mici, în special vrăbii. Dacă hrana este abundentă, își pune prada la păstrare în spinii copacilor. Putem spune că sfrânciocul mare ocupă iarna teritoriile de vânătoare lăsate libere de sfrânciocul roșiatic.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII MARTIE la Vivariu este:

CARASUL ARGINTIU (Carassius auratus gibelio)

A fost introdus în Europa mai întâi ca pește decorativ, apoi s-a răspândit în bazinul Dunării și Rinului. Pește originar din Siberia a fost introdus în lacurile, iazurile și râurile care au o curgere lentă din Europa, America de Nord și Asia.

Este un pește robust, cu corpul comprimat lateral dar lunguieț. Are capul scurt și ochi mari. Gura este mică cu buze subțiri. Carasul nu are mustăți, acesta fiind principalul criteriu de deosebire față de crap pentru persoanele necunoscătoare. Corpul are colorit argintiu-maroniu și este acoperit cu solzi mari și groși, rotunjiți.

Carasul are dimensiuni între 10-35 cm iar greutatea între 102-250 g. Au fost însă capturate exemplare care atingeau 50 cm și o greutate de până la 3 kg. S-a constatat că corpul carașilor care trăiesc în ape stătătoare este mai scurt decât al celor care trăiesc în ape curgătoare.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

DETERMINATOARE

Luna aceasta proiectul cultural – expozițional „Valoarea cărții” își propune să prezinte publicului o serie de lucrări care stau la baza activității noastre. Aceste lucrări se află în biblioteca de specialitate a Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău care cuprinde un număr de 24064 de publicații de specialitate.

Diversitatea lumii vii este uimitoare. Această bogăţie de forme şi culori este descrisă în lucrări dedicate anumitor grupe de plante şi animale, cărţi cunoscute generic sub denumirea: DETERMINATOARE. Ele sunt utilizate atât de specialişti cât şi pasionaţi de ştiinţele naturii pentru a identifica diferite specii.

Aceste lucrări cuprind chei de determinare bazate pe particularităţi care diferențiază grupele de organisme, descrieri ale speciilor şi planşe/fotografii ale exemplarelor şi caracterelor morfologice ale acestora.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Exponatul lunii februarie 2021 la Muzeul de Științele Naturii din Bacău
este gârliţa mare (
Anser albifrons)

Numele provine din latină și înseamnă gâscă cu fruntea albă și se referă la pata albă din jurul ciocului rozaliu, care este mai pronunţată pe frunte. În România iernează în zonele de câmpie, în special în sud-est, formând grupuri de câteva mii de indivizi (uneori zeci de mii) care se hrănesc sau înnoptează împreună. Sunt considerate păsări foarte inteligente care folosesc aceleaşi locuri şi rute de migraţie, pe care sunt capabile să le găsească indiferent de vizibilitate sau condiţii meteo. Perechile sunt monogame şi partenerii deseori rămân aceiaşi pe viaţă. Longevitatea în sălbăticie este de 6 ani. Vânătoarea pentru gârliţa mare şi gâsca de vară a fost temporar suspendată, deoarece cotele de vânătoare erau foarte mari (50.000 de exemplare pentru gârliţa mare) în contextul în care 5% din populaţia globală de gârliţă mare iernează în România și faptul că formează stoluri mixte cu cea mai periclitată dintre speciile de gâște de la nivel mondial - gâsca cu gât roșu.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

2 FEBRUARIE ZIUA ZONELOR UMEDE

Anual, pe 2 februarie, este marcată Ziua Zonelor Umede. În anul 1971, la această dată, a fost semnată Convenţia Ramsar, actul internaţional care stabileşte reguli de protecţie a acestor ecosisteme. Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la semnarea convenției!

Obiectivul declarat al semnării Convenției este acela de protejare a biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a zonelor umede (întinderi de ape stătătoare sau curgătoare, mlaștini, turbării, bălți sau luciu de apă marină ce nu depășește o adâncime maximă de șase metri) ca habitat al păsărilor acvatice.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII FEBRUARIE la Vivariu este:

OREZARUL (Padda oryzivora)

Orezarii (Padda oryzivora) sunt păsări exotice de ornament care provin din insulele Djawa și Bali. Arealul lor a fost extins de oameni în diverse zone ale globului, dar, cu timpul, din unele zone au dispărut deoarece au fost exterminați din cauza pagubelor aduse culturilor de orez. În arealul lor, trăiesc în apropierea ogoarelor de orez, iar în perioada coacerii boabelor obișnuiesc să se hrănească numai cu orez.

În număr mai mic se găsesc în stepele cu arbuști unde se hrănesc cu semințe de ierburi. Majoritatea însă habitează în apropierea așezărilor omenești, în cuiburi mari, de formă sferică, pe care și le construiesc sub streșinile caselor, sau în tufișuri dese și coroanele arborilor, foarte aproape de culturile de orez.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII FEBRUARIE la Muzeul de Științele Naturii este:
GÂRLIȚA MARE (Anser albifrons)

Descriere

Penajul este în majoritate gri cu maroniu și are o pată albă care înconjoară baza ciocului rozaliu. Coada este închisă la culoare, cu o dungă albă la vârf. Pieptul este mai deschis la culoare, iar pe abdomen are pete negre mari. Picioarele sunt de culoare portocalie.

Habitat

Specia nu cuibărește în România, fiind prezentă la noi doar pentru iernat.

Pentru cuibărit preferă tundra deschisă sau cu tufe de mică înălțime, cu zone mlăștinoase, cu ochiuri de apă deschise. Pentru iernare, preferă zonele joase, de câmpie, bogate în culturi agricole.

Hrana

În teritoriile de cuibărire se hrănește cu specii vegetale din tundra siberiană, iar în cartierele de iernare din sud-estul Europei în special cu materiale vegetale de pe culturile agricole.

Reproducerea

Femela depune de obicei 5-6 ouă, pe care le clocește singură, masculul apărând teritoriul. Incubarea durează 22-28 de zile. Puii devin zburători la 38-45 de zile. Cuiburile sunt amplasate direct pe sol, în vegetație.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Proiectul cultural – expozițional „VALOAREA CĂRȚII”

Să citești cărți bune este ca și cum ai purta o conversație cu cei mai de seamă oameni ai secolelor trecute” (Rene Descartes)

ÎN ACEASTĂ LUNĂ VOM CITI DIN GRIGORE ANTIPA!

Grigore Antipa se numără alături de Emil Racoviță și Ion Borcea, printre inițiatorii științelor mării în România.

El a întreprins în acest scop diferite expediții de cercetare, și a interpretat datele diferitelor măsurători. Astfel prin cărțile scrise de el, călătorim alături de savanți și cercetători în adâncuri și vedem ceea ce ei au văzut, mergem cu ei în laboratoare și descoperim ceea ce ei au descoperit.

Cărțile „Fauna ihtiologică a României” premiată în anul 1906 cu Premiul Adamachi alături de lucrarea „Pescăria şi pescuitul în România” (1916), reprezintă şi astăzi puncte de reper pentru specialiștii în ihtiologie şi exploatarea peștelui.


Ion Borcea (1879 - 1936)

Născut în localitatea Buhoci din județul Bacău, Ion Borcea a fost un savant de elită a cărui activitate profesională a cunoscut consacrarea unanimă nu numai postum, ci chiar din timpul vieții. Cu o pregătire științifică realizată atât în România, cât și în Franța, el a activat la Iași atât ca profesor universitar, cât și ca director al Muzeului de Istorie Naturală. De asemenea, a avut o contribuție decisivă la consolidarea statutului oceanografiei în România. Principalul merit al profesorului Ion Borcea a constat în elaborarea unor lucrări științifice  - peste 100 la număr - care au consolidat statutul biologiei ca disciplină de primă mărime a științei românești, publicând studii fundamentale în domeniile entomologiei aplicate, biologiei marine sau embriologiei. Ca recunoaștere a marilor sale contribuții, a primit numeroase distincții (precum cea de membru corespondent al Academiei Române), iar numele său a fost dat unor străzi, școli, instituții științifice și culturale, precum și Stațiunii de Cercetări Maritime de la Agigea (al cărei fondator a fost),  dar și Complexului Muzeal de Științele Naturii din Bacău.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

ZIUA CULTURII NAȚIONALE

Ziua de 15 ianuarie desemnată ZI A CULTURII NAŢIONALE începând cu anul 2011, marchează data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

Mihai Eminescu (Mihail Eminovici) s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. A fost considerat de critica literară drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX.

Criticul G. Călinescu a spus despre marele poet „Universul se va împărţi, toată viaţa, pentru el, în lumea ideilor, înfăţişată prin cărţi, şi natura vie. Dacă sub raportul intelectului el reprezintă poate cel mai ales individ al vremii sale, din punct de vedere al culturii simţurilor este, deşi nu totdeauna, geniul fiind prin definiţie locul contradicţiei, un om al naturii, o fiinţă inocentă şi sănătoasă (...)”.

Pentru a vă afla mai aproape de natura terestră și de elementele cosmice, atât de îndrăgite de poetul național,  Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea”, vă invită să vizitați expozițiile de la: Muzeul de Științele Naturii, Vivariul, Observatorul Astronomic „Victor Anestin” și Casa Memorială „Ion Borcea”.

În data de 15 ianuarie 2021 VIZITAREA EXPOZIȚIILOR NOASTRE ESTE GRATUITĂ.

Expozițiile permanente din cadrul Muzeului de Științele Naturii, situat în Aleea Parcului nr. 9 sunt: „Păduri din România”, „Ocrotirea naturii”, „Flori din adâncurile Terrei” și colecția de plante vii din seră, iar cele temporare „Mirodeniile, povești cu gust” și „O Lume Dispărută”. Printre valorile de patrimoniu expuse recent se remarcă Exponatul lunii ianuarie: Bondarul lui Cullum - colecția de entomologie a Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău deține singurele exemplare ale acestei specii colectate în România. Inițiem, de asemenea, proiectul expozițional VALOAREA CĂRȚII. Luna aceasta citim din Grigore Antipa – unul dintre cei mai mari biologi români.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII IANUARIE la Vivariu este

HEMICHROMIS (Hemichromis bimaculatus)

 Hemichromis bimaculatus  cunoscut sub numele de ciclid bijuterie sau jewelfish, face parte din familia Cichlidae.

Speciile din această familie pot fi destul de agresive şi nu este indicat să fie ţinute împreună cu specii mici și timide. Hemichromis bimaculatus atacă și pești mai mari decât el, în special în perioada de depunere a icrelor. Acest peşte are un comportament teritorial iar peştii mai mici vor fi terorizaţi de comportamentul lui agresiv. Este recomandat ca această specie să fie crescută singură în acvariu.

O altă caracteristică legată de comportamentul acestei specii este că masculul se împerechează cu o singură femelă, formând o pereche monogamă. Dacă doi masculi se luptă pentru aceeaşi femelă, cel care pierde va fi marginalizat de perechea nou formată. Este indicat ca în acvariu să existe mai multe femele decât masculi.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII IANUARIE la Muzeul de Științele Naturii este
Bondarul lui Cullum (
Bombus cullumanus serrisquama F. Mor.)

Bondarul lui Cullum a fost descris în anul 1802, de entomologul William Kirby din comitatul Suffolk, Anglia și a fost denumit după Sir Thomas Cullum, al 7-lea Baronet de Hawsted și Hardwick, medic și un respectat naturalist. Face parte dintr-o grupă de bondari foarte rari, cu specii aflate în pericol de dispariție.

Bombus cullumanus este un bondar de talie mijlocie, cu un colorit foarte variabil. Se cunosc 3 subspecii, dintre care, în România se întâlnește Bombus cullumanus serrisquama. Acest bondar ocupa odată stepele aride ale Spaniei, centrul și estul Europei, Caucaz, până în Mongolia. Astăzi, se întâlnește în doar câteva locații din Spania și pe valea fluviului Volga și este mai abundent în Turcia, Siberia și Mongolia.

În România, specia a fost semnalată în anii '50, în două locații din Transilvania și Moldova. Ultima semnalare provine din Transilvania (2017), după 67 de ani de la primele observații.

Adulții sunt activi în pajiști începând cu luna mai, când apar reginele, iar din august, masculii. Femelele (regine și lucrătoare) vizitează diferite specii de plante leguminoase, îndeosebi trifoi (Trifolium sp.), masculii se întâlnesc mai ales pe flori din familia scaieților (Asteraceae). Cuibul este amplasat subteran, în foste vizuini de mamifere mici.