EVENIMENTE

Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Proiectul cultural – expozițional „VALOAREA CĂRȚII”

Să citești cărți bune este ca și cum ai purta o conversație cu cei mai de seamă oameni ai secolelor trecute” (Rene Descartes)

ÎN ACEASTĂ LUNĂ VOM CITI DIN GRIGORE ANTIPA!

Grigore Antipa se numără alături de Emil Racoviță și Ion Borcea, printre inițiatorii științelor mării în România.

El a întreprins în acest scop diferite expediții de cercetare, și a interpretat datele diferitelor măsurători. Astfel prin cărțile scrise de el, călătorim alături de savanți și cercetători în adâncuri și vedem ceea ce ei au văzut, mergem cu ei în laboratoare și descoperim ceea ce ei au descoperit.

Cărțile „Fauna ihtiologică a României” premiată în anul 1906 cu Premiul Adamachi alături de lucrarea „Pescăria şi pescuitul în România” (1916), reprezintă şi astăzi puncte de reper pentru specialiștii în ihtiologie şi exploatarea peștelui.


Ion Borcea (1879 - 1936)

Născut în localitatea Buhoci din județul Bacău, Ion Borcea a fost un savant de elită a cărui activitate profesională a cunoscut consacrarea unanimă nu numai postum, ci chiar din timpul vieții. Cu o pregătire științifică realizată atât în România, cât și în Franța, el a activat la Iași atât ca profesor universitar, cât și ca director al Muzeului de Istorie Naturală. De asemenea, a avut o contribuție decisivă la consolidarea statutului oceanografiei în România. Principalul merit al profesorului Ion Borcea a constat în elaborarea unor lucrări științifice  - peste 100 la număr - care au consolidat statutul biologiei ca disciplină de primă mărime a științei românești, publicând studii fundamentale în domeniile entomologiei aplicate, biologiei marine sau embriologiei. Ca recunoaștere a marilor sale contribuții, a primit numeroase distincții (precum cea de membru corespondent al Academiei Române), iar numele său a fost dat unor străzi, școli, instituții științifice și culturale, precum și Stațiunii de Cercetări Maritime de la Agigea (al cărei fondator a fost),  dar și Complexului Muzeal de Științele Naturii din Bacău.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

ZIUA CULTURII NAȚIONALE

Ziua de 15 ianuarie desemnată ZI A CULTURII NAŢIONALE începând cu anul 2011, marchează data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

Mihai Eminescu (Mihail Eminovici) s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. A fost considerat de critica literară drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX.

Criticul G. Călinescu a spus despre marele poet „Universul se va împărţi, toată viaţa, pentru el, în lumea ideilor, înfăţişată prin cărţi, şi natura vie. Dacă sub raportul intelectului el reprezintă poate cel mai ales individ al vremii sale, din punct de vedere al culturii simţurilor este, deşi nu totdeauna, geniul fiind prin definiţie locul contradicţiei, un om al naturii, o fiinţă inocentă şi sănătoasă (...)”.

Pentru a vă afla mai aproape de natura terestră și de elementele cosmice, atât de îndrăgite de poetul național,  Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea”, vă invită să vizitați expozițiile de la: Muzeul de Științele Naturii, Vivariul, Observatorul Astronomic „Victor Anestin” și Casa Memorială „Ion Borcea”.

În data de 15 ianuarie 2021 VIZITAREA EXPOZIȚIILOR NOASTRE ESTE GRATUITĂ.

Expozițiile permanente din cadrul Muzeului de Științele Naturii, situat în Aleea Parcului nr. 9 sunt: „Păduri din România”, „Ocrotirea naturii”, „Flori din adâncurile Terrei” și colecția de plante vii din seră, iar cele temporare „Mirodeniile, povești cu gust” și „O Lume Dispărută”. Printre valorile de patrimoniu expuse recent se remarcă Exponatul lunii ianuarie: Bondarul lui Cullum - colecția de entomologie a Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău deține singurele exemplare ale acestei specii colectate în România. Inițiem, de asemenea, proiectul expozițional VALOAREA CĂRȚII. Luna aceasta citim din Grigore Antipa – unul dintre cei mai mari biologi români.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII IANUARIE la Vivariu este

HEMICHROMIS (Hemichromis bimaculatus)

 Hemichromis bimaculatus  cunoscut sub numele de ciclid bijuterie sau jewelfish, face parte din familia Cichlidae.

Speciile din această familie pot fi destul de agresive şi nu este indicat să fie ţinute împreună cu specii mici și timide. Hemichromis bimaculatus atacă și pești mai mari decât el, în special în perioada de depunere a icrelor. Acest peşte are un comportament teritorial iar peştii mai mici vor fi terorizaţi de comportamentul lui agresiv. Este recomandat ca această specie să fie crescută singură în acvariu.

O altă caracteristică legată de comportamentul acestei specii este că masculul se împerechează cu o singură femelă, formând o pereche monogamă. Dacă doi masculi se luptă pentru aceeaşi femelă, cel care pierde va fi marginalizat de perechea nou formată. Este indicat ca în acvariu să existe mai multe femele decât masculi.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII IANUARIE la Muzeul de Științele Naturii este
Bondarul lui Cullum (
Bombus cullumanus serrisquama F. Mor.)

Bondarul lui Cullum a fost descris în anul 1802, de entomologul William Kirby din comitatul Suffolk, Anglia și a fost denumit după Sir Thomas Cullum, al 7-lea Baronet de Hawsted și Hardwick, medic și un respectat naturalist. Face parte dintr-o grupă de bondari foarte rari, cu specii aflate în pericol de dispariție.

Bombus cullumanus este un bondar de talie mijlocie, cu un colorit foarte variabil. Se cunosc 3 subspecii, dintre care, în România se întâlnește Bombus cullumanus serrisquama. Acest bondar ocupa odată stepele aride ale Spaniei, centrul și estul Europei, Caucaz, până în Mongolia. Astăzi, se întâlnește în doar câteva locații din Spania și pe valea fluviului Volga și este mai abundent în Turcia, Siberia și Mongolia.

În România, specia a fost semnalată în anii '50, în două locații din Transilvania și Moldova. Ultima semnalare provine din Transilvania (2017), după 67 de ani de la primele observații.

Adulții sunt activi în pajiști începând cu luna mai, când apar reginele, iar din august, masculii. Femelele (regine și lucrătoare) vizitează diferite specii de plante leguminoase, îndeosebi trifoi (Trifolium sp.), masculii se întâlnesc mai ales pe flori din familia scaieților (Asteraceae). Cuibul este amplasat subteran, în foste vizuini de mamifere mici.