EVENIMENTE

Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Exponatul lunii decembrie 2023 la Vivariu este:

PERUȘUL ROSELLA (Platycercus eximius)

Perușul Rosella (Platycercus eximius) este una dintre cele opt specii de peruși australieni viu colorați care fac parte din genul Platycercus. Platycercus înseamnă „cu coada lată” sau „cu coadă plată”, reflectând astfel o caracteristică comună a perușilor Rosella și a celorlalți peruși din această familie.

Penajul de pe spate are un aspect curbat, iar coloritul acestuia diferă în funcție de specie. Fiecare specie prezintă pete distincte pe obraji. Femelele şi masculii au un penaj asemănător. Diferențierea sexului unui peruș Rosella este dificilă. În general femelele au coloritul mai puțin intens, ciocul și capul mai mici decât masculii și prezintă o dungă albă sub aripi. Totuși, aceste indicii nu sunt valabile în toate cazurile, singurele metode complet eficiente de determinare a sexului fiind metoda chirurgicală și analiza ADN. Și stabilirea vârstei unui peruș Rosella este dificilă. În general, puii sunt asemănători cu femelele și au ciocul galben sau portocaliu.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

COMUNICAT DE PRESĂ
Vernisaj la Observatorul Astronomic „Victor Anestin” Bacău
REPREZENTĂRI ALE ASTRONOMIEI ÎN ARTĂ” - expoziție temporară

Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău, vă invită să participați, MIERCURI, 13.12.2023, începând cu ORA 13:00, la sediul Observatorului Astronomic, din str. Ion Ghelu Destelnica nr. 8, la vernisarea expoziției temporare intitulată „REPREZENTĂRI ALE ASTRONOMIEI ÎN ARTĂ”.

Arta și astronomia au rădăcini comune care datează din cele mai vechi timpuri. Soarele, Luna, planetele și evenimentele astronomice au inspirat încă din antichitate imaginația artiștilor, poeților a compozitorilor, care au încercat să le imortalizeze amploarea pe pânză, hârtie, lemn sau în piatră. Acest lucru a dus la o istorie comună a artei și a astronomiei. A rezultat astfel, o colecție de lucrări de artă uimitoare inspirate de fascinantele elemente cosmice. Scopul acestei expoziții temporare este de a prezenta publicului perspectivele originale și totuși realiste ale artiștilor asupra spectacolului ceresc și de a realiza o punte estetică între artă și știință.

Expoziţia temporară realizată de specialişti ai Observatorului Astronomic „Victor Anestin” este îmbogăţită de expoziția de fotografie intitulată „Soare, Lună și luceferi în arta populară băcăuană” a Muzeului de Etnografie din cadrul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.

Vă invităm să ne fiți alături. Împreună, PROMOVĂM ASTRONOMIA!

Cu deosebită considerație,

Manager,

Dr. Gabriela Gurău


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Exponatul lunii decembrie 2023 la Muzeul de Științele Naturii este:

CERBUL COMUN (Cervus elaphus)

Este cunoscut și sub denumirea de cerb carpatin și face parte din familia Cervidae, fiind cel mai mare reprezentant din România al acestei familii. Se întâlnește în zonele cu păduri întinse, din golul alpin până în Lunca Dunării. Este un animal cu activitate crepusculară şi nocturnă, iar hrana sa este exclusiv vegetală. Taurii (masculii) sunt mai mari decât ciutele (femelele) şi spre deosebire de acestea, prezintă coarne caduce. Astfel, dimorfismul sexual este foarte evident. Masculii pierd coarnele anual, începând de la sfârșitul lunii februarie până în luna aprilie. Ciclul anual de creștere al coarnelor este influențat direct de alternanța zi-noapte (fotoperioadă) precum și de hormonul masculin - testosteron. Această creștere începe, de regulă, în luna aprilie și se încheie la jumătatea lunii septembrie.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Exponatul lunii noiembrie 2023 la Vivariu este:
PORUMBELUL VOIAJOR
(Columba livia f. domestica)

Porumbeii voiajori se mai numesc porumbei mesageri, curieri, călători, poştaşi sau porumbei – poştă, având trăsături comune ca: zborul rapid şi persistent, simţul de orientare foarte dezvoltat, instinctul de revenire la porumbar.

Corpul este de consistență robustă, dar în acelaşi timp armonioasă, fusiform, aripile sunt lungi, drepte, cu remige lungi, elastice, rotunjite la capete, oasele braţului fiind groase.

Pieptul este puternic dezvoltat, larg, bombat cu musculatura pectorală dezvoltată, picioarele puternice, iar coada formată din12 rectrice este plată şi purtată strâns.

Penajul porumbeilor voiajori este fin, moale, mătăsos, dens și are diferite culori: vânăt cu dungi negre pe aripi, negru, roşu sau bălţat.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Exponatul lunii noiembrie 2023 la Muzeul de Științele Naturii este:

STIBNITUL

Stibnit (antimonit sau stibină) cunoscut și sub numele de „sulfură de antimoniu”, este un mineral care face parte din clasa sulfurilor, având raportul sulf : metal (seleniu, telur) de 1:1. Mineralul cristalizează în sistemul ortorombic, având formula chimică Sb2S3, cu un habitus de cristale lungi, prismatice, aciculare, așezate radial sau se poate prezenta sub formă de agregate masive de culoare cenușie plumburie.

Caracteristic cristalelor de stibină este lungimea și forma aciculară, cu un luciu metalic. Acest luciu în contact mai îndelungat cu aerul devine mai mat și cu nuanțe diferite. Duritatea cristalelor de stibnit pe scara Mohs este cuprinsă între valorile 2 și 2,5, cu o densitate de 4,6 - 4,7. Mineralul se poate confunda la variantele cu habitus neacicular cu galena, de care se deosebește prin punctul de topire mult mai scăzut.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII OCTOMBRIE LA VIVARIU

Crapul koi  (Cyprinus carpio var. koi)

Crapul koi sau crapul japonez este de fapt, o variantă de reproducere a crapului adică Cyprinus carpio obţinut în mod artificial.

Exemplarele de crap koi au multe asemănări cu crapul comun: sunt peşti de apă dulce, cu adaptabilitate mare şi se pot obişnui la  temperaturi ale apei între 4 – 35℃, dar temperatura optimă este de aprox. 18-25℃. Schimbări bruşte de temperatură cu mai mult de 3℃ nu sunt de dorit.

  Crapul koi are o serie de modele și culori, inclusiv alb, negru, roșu, galben, albastru și multe combinații ale acestor culori. Există numeroase varietăți, fiecare cu modele și colorații distinctive, cum ar fi:


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Exponatul lunii octombrie 2023 la Muzeul de Științele Naturii este:

Bureţi iuţi (Lactifluus vellereus (Fr.) Kuntze 1891)

Proiectul „Exponatul lunii” dedicat valorificării patrimoniului pe care îl deţine Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău continuă seria cu exponatul lunii octombrie, reprezentat de piese din „Colecţia de Ciuperci”, expuse în cadrul unei microdiorame la Muzeul de Ştiinţele Naturii. Exemplare de Lactifluus vellereus au fost colectate din păduri de amestec din Munţii Nemirei.

Specia este cunoscută sub diferite denumiri populare: bureţi iuţi, bureţi porceşti, porceni, scripcuşoară, râşcov pâslos.

Ciuperca este o specie foarte comună, micorizantă care creşte pe sol, prin păduri de foioase şi de amestec, îndeosebi sub fag şi stejar, din iulie până în noiembrie.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Proiectul cultura – expozițional „VALOAREA CĂRȚII”

DESCOPERIRI ŞI INVENŢII

Dacă există o carte pe care vrei să o citeşti, dar nu a fost încă scrisă, înseamnă că trebuie să o scrii tu însuţi.”

Tony Morrison

O descoperire ştiinţifică este observarea şi descrierea unui aspect nou al mediului înconjurător sau prima demonstrare experimentală a unui fenomen. De exemplu, o nouă descoperire ştiinţifică este descrierea unei specii noi, observarea unui nou tip de radiaţii, etc.

O invenţie este o rezolvare sau realizare tehnică dintr-un domeniu al cunoaşterii care prezintă noutate şi progres faţă de stadiul cunoscut până atunci. Invenţia se referă la realizarea unui produs (dispozitiv, material, substanţă) sau a unui procedeu în domeniile tehnologice.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Exponatul lunii septembrie la Muzeul de Științele Naturii

Buteo Buteo - Șorecarul comun

Mai este cunoscut și sub numele de uliul șoricar.

Pasăre răpitoare de talie medie spre mare, cu lungimea corpului cuprinsă între 48 și 56 de cm şi o greutate medie de 525 - 1183 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 110 - 130 de cm. Femelele sunt puțin mai mari decât masculii.

Populația mondială a speciei este estimată la 2 170 000 - 3 690 000 de indivizi. Cea europeană este estimată la 814 000 – 1 390 000 de perechi.

În România, populația estimată este de 20 000 – 50 000 de perechi.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Proiectul cultura – expozițional „VALOAREA CĂRȚII”

ANTROPOLOGIA

Cărţile reprezintă umanitatea dată la tipar.
Barbara W.Tuchman

Antropologia este știința care studiază originea, evoluția și diversele tipuri fizice ale omului, în corelație cu condiţiile naturale și social-culturale.

În secolul al XV-lea, a apărut termenul de antropologie, dar interesul pentru viața omului, cultură, natură şi societate a existat încă din antichitate.

Studiul antropologic este văzut ca o analiză a informaţiilor coroborate din mărturii istorice, jurnale de călătorii și scrieri literar-filozofice.

Herodot şi Tacitus au descris în lucrările lor diferite aspecte legate de triburile celtice și germanice. Herodot a fost primul care a formulat principalele aspecte ale cercetării antropologice.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII AUGUST LA VIVARIU

Perușul cântător (Psephotus haematonotus)

Una din păsările endemice din sud-estul Australiei care impresionează prin cântecul foarte frumos și aspectul elegant al penajului este perușul cântător.

Penele roşii de pe spate, aproape ascunse de aripile în culori marine, i-au dat numele de perușul cu spatele roșu, şi este principalul semn de recunoaștere în sălbăticie. Masca albastru-turcoaz a masculului este un alt semn distinctiv, în timp ce femela acestei specii este mai degrabă lipsită de culoare, pictată în nuanțe gri, pe alocuri cu verde sau albastru. Trăiește în Australia, pe lângă cursuri de apă, în apropierea pâlcurilor de copaci unde găsește adăpost.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Exponatul lunii august
Deinonychus antirrhopus
(Gheară teribilă)

Numele speciei antirrhopus înseamnă „contra echilibru”, care se referă la ideea lui John Ostrom despre funcția cozii. La fel ca la alte dromaeosauride, vertebrele cozii au o serie de tendoane osificate și procese osoase super-alungite.

O serie de schelete bine păstrate de acum 115-108 milioane de ani au permis o reconstituire a acestui prădător.

Avea un fizic puternic, și totuși agil, cu maxilarele larg căscate și înarmate cu colți, cu marginile ca de fierăstrău.

Membrele superioare lungi, cu gheare puternice, aveau palmele îndreptate spre interior, permițându-i să-și strângă ferm prada.

„Gheara teribilă”, amenințătoare și mai mare decât în mod obișnuit, de la care provine denumirea acestui dinozaur, se află la al doilea deget de la fiecare picior și putea executa o mișcare rapidă și arcuită de retezare, ca un cuțit.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

LEPIDOPTEROLOGIE

Trebuie să te foloseşti nu de înfăţişarea frumoasă a cărţii, ci de ce este scris în ea.” (Lucian din Samosata)

Lepidopterele (Lepidoptera) este o denumire care desemnează un grup numeros de insecte care include moliile şi fluturii.

Speciile incluse în ordinul lepidopterelor au 2 perechi de aripi acoperite cu solzi, doi ochi mari și un aparat bucal alungit având forma unei trompe. Larvele sunt numite omizi. Au corp cilindric, cu un cap bine dezvoltat și cu 0 - 11 picioare.

Acest grup de insecte prezintă un interes foarte mare, atât din punct de vedere al studiul lor ştiintific, al observării lor în scop recreativ, cât şi din punct de vedere al creşterii şi comercializării lor. Având în vedere că unele specii sunt folosite fie cu rol polenizator fie pentru producerea mătasei, lepidopterele sunt foarte importante din punct de vedere economic. Alte specii sunt studiate deoarece prezintă interes din punct de vedere al pagubelor pe care le produc plantelor cultivate.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII IULIE LA VIVARIU

Porumbeii jucători (Columba livia f. domestica)

Această grupă de porumbei cuprinde acei porumbei crescuţi pentru abilitatea lor de a se rostogoli peste cap (a juca) în timpul zborului. Porumbeii jucători sau jucăuşi, zboară în stoluri sau solitari, descriind cercuri deasupra porumbarului; la diferite înălţimi, se dau peste cap făcând una sau mai multe tumbe; îşi ridică coada în sus, apoi cad înapoi, dându-se peste cap o dată sau chiar de mai multe ori în aer.

Jocul din timpul zborului se datorează contracţiei moderate şi de scurtă durată a muşchilor latero-cervicali ai gâtului şi ai spatelui, cel mai apreciat fiind cel efectuat rapid, strâns, în şnururi de  minim 10-12 rostogoliri consecutive.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII IULIE LA MUZEUL DE ŞTIINŢELE NATURII
Lichenul de piatră (Cetraria islandica)

Lichenii sunt organisme simbiotice care rezultă din relaţia mutuală dintre o ciupercă şi o algă verde sau albastră-verde.

Lichenul de piatră (Cetraria islandica) este o specie fascinantă, caracteristică pentru biodiversitatea din Islanda, dar crește şi în regiunile reci și muntoase ale emisferei nordice, inclusiv în România.

Capacitatea speciei de a rezista în condiții de mediu extreme este remarcabilă. Lichenul de piatră poate supraviețui în zone cu temperaturi scăzute, vânt puternic și expunere la lumina solară redusă.

Specia este tericolă şi se dezvoltă sub formă de tufe dese, compacte, formând un tal cu înălţimea de aproximativ 12 cm. Se fixează în principal pe substraturi pietroase (stânci și bolovani), dar poate fi întâlnită și pe solul sărac în nutrienți, pe mușchi și pe arbori.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Proiect cultural-expozițional – PERSONALITĂȚI BĂCĂUANE

La sediul Muzeului de Științele Naturii din Bacău continuă și în acest an proiectul cultural-expozițional „PERSONALITĂȚI BĂCĂUANE”, care își propune să aducă în atenția publicului larg viața și activitatea naturalistului ION SIMIONESCU (1873-1944), figură emblematică a ştiinţei româneşti şi băcăuane.

Astfel, cei interesați vor putea descoperi detalii și aspecte inedite ale vieții și contribuției sale în domeniul ştiinţelor naturii.

Vă invităm să vă alăturați demersului nostru! Cu această ocazie puteți descoperi și alte lucruri interesante în expozițiile noastre permanente și temporare.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Proiectul cultural – expozițional „VALOAREA CĂRȚII”
METEOROLOGIE

Cartea trebuie să fie un spărgător de gheață
care distruge mările îngheţate dinăuntrul sufletelor noastre
.”
Franz Kafka

Meteorologia este o ramură a geofizicii care studiază fenomenele şi procesele fizice din atmosfera terestră şi legile care le determină apariţia, interacţiunea şi evoluţia, cu scopul de a anticipa vremea.

Prognozarea vremii are o deosebită importanţă pentru toate domeniile de activitate, dar un interes deosebit îl reprezintă sectoarele economiei a căror activitate este influențată de condițiile meteo: agricultură, transport aerian, maritim şi terestru, turism, etc.

Popoarele din vechime nu cunoșteau cauzele schimbării vremii, ei puneau aceste fenomene pe seama unor forţe supranaturale. Treptat, oamenii au reuşit să facă legătura între diverse fenomene şi schimbările vremii.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII IUNIE 2023 LA VIVARIU ESTE:
Kribensis
(Pelvicachromis pulcher)

Pelvicachromis pulcher este originar din sudul Nigeriei și din zonele de coastă ale Camerunului, unde populează ape calde (24 – 26 °C ), acide până la neutre (pH 5,6 – 6,2).

Populațiile de P. pulcher apar și în afara zonei sale naturale în Hawaii și SUA, ca un rezultat secundar al comerțului cu pești ornamentali.

În natură, este prezent în ape calme, cu vegetație bogată, la adâncimi mici. Unele populații au fost întâlnite și în apă salmastră.

În sălbăticie, masculul P. pulcher crește până la o lungime maximă de aproximativ 12,5 cm și o greutate maximă de 9,5 g. Femelele sunt mai mici, atingând o lungime maximă de 8,1 cm și o greutate maximă de 9,4 g. Ambele sexe au o dungă longitudinală întunecată care merge de la înotătoarea caudală până la gură și abdomenul roz până la roșu, a cărei intensitate se modifică în timpul curtării și reproducerii.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

UNUL DINTRE CEI MAI MARI GÂNDACI DIN LUME ESTE

EXPONATUL LUNII IUNIE LA MUZEUL DE ŞTIINŢELE NATURII

Gândacul Goliat (Goliathus goliatus)

Face parte din familia Scarabeidae şi este considerat unul dintre cei mai mari gândaci din lume. Corpul masculilor adulţi poate atinge aproximativ 11 cm lungime. Trăiește în pădurile tropicale și subtropicale din Africa.

Larvele gândacului Goliat sunt de dimensiuni mari, putând atinge 130 de mm lungime și o greutate de aproximativ 100 de grame. Acestea se hrănesc cu materie organică bogată în proteine. Adulții consumă hrană bogată în glucide, mai ales seva plantelor și fructe coapte. La nivelul capului doar masculii au un corn în formă de Y, pe care îl folosesc în luptele cu alți masculi pentru hrană sau pentru pereche. Femelele nu au acest corn, dar în schimb au partea anterioară a capului aplatizată - adaptare care serveşte pentru săparea găurilor în pământ, unde îşi depun ouăle.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Comunicat de presă
FESTIVALUL ȘTIINȚELOR Ediția a - VII - a
29 mai – 9 iunie 2023

la subunităţile Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău,

Proiectul cultural „Festivalul Științelor”, organizat de Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău, a ajuns anul acesta la cea de-a VII a ediție. Acest eveniment s-a bucurat de-a lungul anilor de aprecierea publicului generalist. Conceptul presupune prezentarea informațiilor, machetelor și exponatelor autentice într-un cadru non-formal la work-shop-urile organizate, elevii fiind direct implicați în realizarea activităților.

Work-shop-urilor vor fi organizate în perioada 29 mai – 9 iunie 2023 la Observatorul Astronomic „Victor Anestin”, Vivariu şi Muzeul de Științele Naturii după următorul calendar:

  • 29 – 31 mai 2023 - la Observatorul Astronomic „Victor Anestin” vor fi organizate două ateliere de lucru, astfel:

  • PROGRAMUL APOLLO - prezentarea Programului Spațial Apollo: misiunile spațiale care au dus oameni pe suprafața Lunii, echipamentul utilizat (prezentat cu ajutorul unor machete), precum și descoperirile realizate pe suprafața satelitului natural al Terrei.

  • CONSTELAȚII prezentarea constelațiilor care se văd pe cer, cu ajutorul Hărții mobile a cerului și a Globului constelațiilor. Explicarea modului de identificare a constelațiilor pe bolta cerească.

Taxa de participare/persoană: 16 lei/persoană (include ambele workshop-uri).

  • 30 mai – 2 iunie 2023 - la subunitatea Vivariu se va organiza atelierul de lucru:

  • ARHITECŢII NATURII – CUIBURI ŞI OUĂ DE PĂSĂRI - Participanții vor avea prilejul să observe diversitatea mărimii şi a formelor, a materialelor din care sunt construite cât şi funcționalitatea cuiburilor diferitelor specii de păsări, precum şi locurile diferite unde acestea îşi construiesc cuibul. De asemenea vor fi observate ouă de diferite dimensiuni şi culori, de la diferite specii de păsări domestice şi sălbatice.

Taxa de participare/persoană: 8 lei /persoană /workshop.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

PROIECT CULTURAL – EXPOZIȚIONAL ”Valoarea cărții”

COSMOLOGIA

„Cărțile sunt busolele, telescoapele şi sextantele pe care le creează alţi oameni pentru a ne permite să navigăm pe mările periculoase ale vieţii umane.”
Jesse Lee Bennet

Cosmologia este o disciplină foarte largă care acoperă atât știința cât şi religia sau filozofia cosmosului și a naturii sale, sau motivele existenței. Ea este o ramură a astronomiei care studiază structura și evoluția cosmosului și legile generale care îl conduc. Se ocupă cu studiul istoriei universului, al originilor și al destinului său. Cosmosul este sinonim cu Universul. Filozoful Pitagora, este cel ce a folosit primul termenul cosmos pentru a se referi la ordinea universului.

Savantul polonez Nicolaus Copernicus, în secolul al XVI-lea, a susținut că Pământul și alte planete din Sistemul Solar orbitează în jurul Soarelui producând astfel o schimbare profundă în înțelegerea cosmosului.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

COMUNICAT DE PRESĂ

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău

anunță lansarea oficială a proiectului

MUZEUL PRIN SIMŢURI” co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi Consiliul Judeţean Bacău.

Vă invităm să ne fiţi alături la conferinţa de presă de lansare a proiectului. Manifestarea se va desfăşura la sediul Muzeului de Ştiinţele Naturii din str. Aleea Parcului nr. 9, în data de 18 mai, începând cu ora 12.00.

Scopul proiectului „Muzeul prin Simțuri” este crearea în cadrul muzeului nostru a unui mediu cultural interactiv şi deschis, accesibil pentru persoanele cu deficienţe de vedere sau de auz, prin adaptarea conţinutului expoziţiilor Muzeului de Ştiinţele Naturii la nevoile culturale ale acestei categorii de public.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

COMUNICAT DE PRESĂ
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A MUZEELOR”
la Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău
18 mai 2023

În data de 18 mai, la nivel mondial se serbează „Ziua Internațională a Muzeelor”. Anul trecut au participat la acest eveniment peste 37000 de muzee din aproximativ 138 de ţări şi teritorii din întreaga lume. Această zi este o oportunitate pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la rolul important pe care îl joacă muzeele în societate și pentru a promova accesul la patrimoniul cultural și istoric al lumii. Tema pentru anul 2023 este „Museums, Sustainability and Wellbeing(„Muzeele, sustenabilitatea şi starea de bine”). Aceasta transmite un mesaj important despre rolul pe care muzeele îl pot juca în promovarea unei societăți mai sustenabile și a unei stări de bine pentru toți membrii comunității. Muzeele sunt spații unice în care se pot prezenta soluții pentru a promova sustenabilitatea, inclusiv prin intermediul colecțiilor de științele naturii. Acestea pot fi folosite pentru a evidenția impactul pe care activitățile umane îl au asupra mediului și pentru a emite idei și inovații care să contribuie la combaterea schimbărilor climatice și la protejarea biodiversității.

Cu acest prilej, la sediul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” va avea loc, începând cu ora 1200, Conferinţa de presă pentru lansarea proiectului „Muzeul prin simţuri”, proiect co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional și Consiliul Județean Bacău.

Publicul este invitat de asemenea, să viziteze expozițiile deschise la cele trei subunități ale Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea”.

La Muzeul de Științele Naturii” sunt deschise expozițiile permanente: „Păduri din România”, „Ocrotirea naturii”, „Flori din adâncurile Terrei”, „O lume dispărută”, „Împreună cu băcăuanii din anul 1958” și expozițiile temporare: „Prieteni şi duşmani din lumea insectelor”, „In memoriam Constantin Măzăreanu (1941-2005)”,Superorganismul - viaţa ascunsă a furnicilor”, „Personalități băcăuane – Matei Alexescu”, „Exponatul lunii”, „Valoarea cărţii. Plimbarea pe care o puteţi face în sera muzeului şi în grădina senzorială amenajată în aer liber, va fi atât prilej de relaxare, cât şi o ocazie de a vedea specii de plante interesante și de a afla detalii privind biologia lor.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

COMUNICAT DE PRESĂ
Noaptea Europeană a Muzeelor 2023
la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău
Ediţia a XIX-a
Sâmbătă, 13 mai 2023
  

      Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” invită publicul băcăuan să participe în noaptea de 13 mai 2023 la cea de-a XIX-a ediţie a manifestării „NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR”, care se va desfăşura la două dintre subunităţile noastre: Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Observatorul Astronomic „Victor Anestin”, între orele 18:00-01:00 (01:00 fiind ora de intrare a ultimului vizitator).

Iniţiată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa şi patronată în prezent de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor este un eveniment de succes desfăşurat la nivel internaţional şi aflat anul acesta la a XIX-a ediţie. Muzee şi instituţii culturale din zeci de ţări europene şi nu numai îţi aprind luminile şi deschid porţile în aceeaşi noapte. În cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău, evenimentul Noaptea Europeană a Muzeelor este sărbătorit în fiecare an, începând din 2007.

Între orele 18:00-01:00 (01:00 fiind ora de intrare a ultimului vizitator), vor fi organizate diverse activităţi la sediul celor două subunităţi mai sus menţionate.

Astfel, la Muzeul de Ştiinţele Naturii, vor fi deschise spre vizitare următoarele expoziţii:

  • Expoziţiile permanente: „Păduri din România”, „Ocrotirea naturii”, „Flori din adâncurile Terrei”, „O lume dispărută”, „Împreună cu băcăuanii din anul 1958”;

  • Expoziţiile temporare: „Prieteni şi duşmani din lumea insectelor”, „In memoriam Constantin Măzăreanu (1941-2005)”, „Superorganismul - viaţa ascunsă a furnicilor”, „Personalități băcăuane – Matei Alexescu”, „Exponatul lunii”, „Valoarea cărţii”;

  • Sera cu plante ornamentale și Grădina Senzorială.

De asemenea, în cadrul „Galei filmului ştiinţific” publicul băcăuan poate viziona filme documentare având drept subiect natura.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Exponatul lunii mai 2023 la Vivariu este>

Șarpele de alun (Coronella austriaca austriaca)

Șarpele de alun este o specie neveninosă din familia Colubridae, răspândită în Europa centrală, de nord, de sud-est și sud-vestul Asiei. În România este întâlnită subspecia Coronella austriaca austriaca Laurenti 1768 care trăiește pretutindeni unde găsește condiții bune de viață, fiind ocrotită prin lege. Are spatele brun sau brun-roșcat, la mascul, iar la femelă, cenușiu-brun. Pe porțiunea posterioară a capului se observă o pată închisă, mare, neagră-brună, adesea scobită posterior sau cu două prelungiri. De la nară, începe o dungă neagră-brună, care trece prin dreptul ochilor până la colțurile gurii.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII MAI 2023 LA MUZEU ESTE:

Bondarul de argilă
(
Bombus argillaceus)

Bondarii sunt insecte sociale care fondează colonii anuale. În întreaga lume se cunosc aproximativ 255 de specii. Bondarul de argilă este una dintre cele 67 specii de bondari întâlnite în Europa.

Bondarul de argilă (Bombus argillaceus) a fost descris în anul 1763 de Giovanni Antonio Scopoli, medic și naturalist tiolez de origine italiană.

Bombus argillaceus este o specie de bondar de dimensiuni mari, ușor de recunoscut după coloritul caracteristic. Corpul este în mare parte acoperit cu perișori negri. La femelă, toracele prezintă două dungi de culoare galbenă, separate între ele de o bandă de perișori negri, situată între aripi. Picioarele au pilozitate deasă, de culoare neagră. Aripile sunt fumuriu închis. Lungimea corpului, la femele, ajunge până la 28 de mm.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

PROIECT CULTURAL – EXPOZIȚIONAL ”Valoarea cărții”

Zoologie

„Cărtile sunt albinele care transportă cu iuţeală polenul de la o minte la alta.”
James Russell Lowell
Zoologia este o ramură a biologiei care se ocupă cu studiul organismelor care sunt încadrate în regnul Animalia.

Cercetătorii spun că zoologia începe odată cu lucrarea numită „Istoria animalelor”, unde Aristotel (384 î.Hr. - 322 î.Hr.) a descris peste 500 specii de animale.

Alexandru Macedon, unul din foștii elevi ai lui Aristotel, îi trimitea acestuia, din expediții, diferite specii de animale orientale, pentru a fi studiate. Aristotel a adunat astfel colecții vaste de animale pe care le-a analizat.

Militarul și biologul roman Pliniu cel Bătrân (20 d.Hr – 79 d. Hr.) a scris o carte de 35 capitole despre animale în anul 65 d. Hr. „Historia Naturalis”.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII APRILIE 2023 LA VIVARIU ESTE:

Perușul nimfă (Nymphicus hollandicus)

Perușul nimfă (Nymphicus hollandicus) este o specie de peruși din familia Cacatuidae, originară din Australia.

În 1788 Gmellin i-a dat numele științific Psittacus novaehollandiae, iar în 1832 au primit numele sub care este cunoscut și azi Nymphicus hollandicus.

Au o lungime aproximativă de 35 – 45 cm, iar durata medie de viață este de 20 ani dar pot trece și peste 25 (dacă trăiesc într-un mediu cald și sunt îngrijite, au hrana necesară pot avea o viață mai lungă). Au o greutate de 90–110 grame. Denumirea nimfelor în engleză este cockatiel, dar mai sunt cunoscute și sub numele de weiros sau quarrions.

În libertate, nimfele trăiesc, formează perechi și se hrănesc în stoluri de până la 100 de păsări, atunci când nu au destulă hrană.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII APRILIE 2023 LA MUZEUL DE ȘTIINȚELE NATURII ESTE:

Mături de vrăjitoare” la brad
(
Melampsorella elatina (Alb. & Schwein.) Arthur, 1907)

Proiectul „Exponatul lunii” dedicat valorificării patrimoniului pe care îl deţine Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău continuă seria cu exponatul lunii aprilie, reprezentat de piese din „Colecţia de Ciuperci”, expuse în cadrul unei microdiorame la Muzeul de Ştiinţele Naturii. Exemplare de Melampsorella elatina au fost colectate din păduri de brad din Masivul Ceahlău.

Melampsorella elatina (Alb. & Schwein.) Arthur, 1907 este o ciupercă încadrată din punct de vedere sistematic în familia Pucciniastraceae. Această familie cuprinde numeroase specii parazite pe plante, care produc boli, numite rugini.

Melampsorella elatina este o specie fitopatologică care produce pagube importante bradului (Abies alba), acele formaţiuni cunoscute sub denumirea populară de „mături de vrăjitoare”.


Evenimentul astronomic al lunii martie - ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA 2023

Echinocțiul de primăvară din data de 20 martie 2023, ora 23.24, marchează momentul în care Soarele răsare exact în punctul cardinal est și apune exact în punctul cardinal vest. Echinocțiu, termen tradus aproximativ prin „noapte egală”, este atunci când razele Soarelui cad perpendicular pe ecuator, determinând egalitatea zilei și a nopții pe toată planeta cu excepția regiunilor polare, la polul nord începând acum ziua polară iar la polul sud noaptea polară, acestea durând câte 6 luni, până în momentul echinocțiului de toamnă (23 septembrie). La echinocțiul de primăvară debutează în emisfera nordică primăvara astronomică, care va dura până la 21 iunie, momentul solstițiului de vară, în acest interval durata zilei continuând să crească și cea a nopții să scadă, iar în emisfera sudică, începe toamna astronomică.

Material realizat de muzeograf Oana-Georgeta Dinescu


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

PROIECT CULTURAL – EXPOZIȚIONAL ”Valoarea cărții”
Tema lunii: Biologia celulară

„Acestea nu sunt doar cărti, adică bucăţi de hârtie moartă, ci minţi vii aşezate pe rafturi.” Gilbert Highet

Biologia celulară, sau citologia, este o ramură a biologiei care studiază celulele, atât la nivel microscopic cât și la nivel molecular. Cercetările de biologie celulară cuprind întreaga gamă a organismelor, de la organisme unicelulare ca bacteriile și protozoarele până la multitudinea de celule specializate din organismul uman.

De la descoperirea celulei de Robert Hooke care a introdus, în 1665, în lucrarea sa „Micrographia”, noţiunea de celulă, biologia celulară s-a dezvoltat continuu.

Între anii 1668-1723, Antony van Leeuwenhoek concepe peste 500 de microscoape, ceea ce a permis descoperirea bacteriilor şi a altor protiste unicelulare.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Exponatul lunii martie 2023 la Vivariu este
Black molly (
Poecilia sphenops)

Poecilia sphenops este o specie foarte populară de peşti de acvariu, cunoscuți sub denumirea generală de black molly, sunt originari din apele calme şi dulci ale Americii Centrale.

Sunt peşti foarte uşor de întreţinut şi, mai mult decât atât, foarte prietenoşi cu ceilalţi peşti care populează acvariul.

Aceştia trăiesc între 3 și 5 ani, foarte rare fiind cazurile în care depăşesc această perioadă de viaţă. Se pot adapta atât unui acvariu cu apă dulce, cât şi unui acvariu cu apă sărată.

În ceea ce priveşte hrana, această specie nu ridică mari probleme. Molly pot avea atât o dietă vegetală, cât şi una bazată pe hrană vie, însă este de preferat să fie cât mai variată.

Pentru siguranţa peştilor molly este bine ca acvariul să fie acoperit, pentru că molly iubesc să sară şi există posibilitatea ca aceştia să iasă din acvariu.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Exponatul lunii martie la muzeu este:

Floarea-de-colț (Leontopodium alpinum Cass.)

Floarea-de-colț (Leontopodium alpinum Cass.) este o specie perenă, pitică, din familia Asteraceae, ce poate atinge 5-30 de cm înălţime. Originară din stepele Asiei, unde creşte des printre firele de iarbă, este denumită popular și albumiță sau floarea-reginei. Aceasta are ca areal de răspândire Asia şi Europa, fiind prezentă în etajele alpin și subalpin, pe coaste abrupte, însorite, pe stâncării de calcare. În țara noastră poate fi întâlnită în Munţii Maramureşului, Rodnei, Rarău, Ceahlău, Ciucaş, Bucegi, Făgăraş, Cozia, Retezat și alții. În afara spațiului românesc, această floare înfrumusețează zone din Alpi, Balcani, Pirinei, dar și din Asia Centrală și de Est.

Întreaga plantă este acoperită de perișori fini, catifelați, de culoare argintie, cu rol de apărare a frunzelor și florilor împotriva arșiței și vântului.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Proiectul cultural – expozițional Valoarea cărții″

FLORA ALPINĂ ŞI MONTANĂ

Cărţile sunt comorile preţuite ale lumii şi moştenirea potrivită a naţiunilor şi noilor generaţii.” Henry David Thoreau

Flora alpină şi montană cuprinde totalitatea plantelor care se găsesc în zona montană situată peste limita pădurilor.

În urmă cu 60 de milioane de ani, în Europa era o climă tropicală, cu temperatură medie anuală de 22°C care a favorizat prezenţa palmierilor, arborilor mamut şi a cedrilor de mlaştină.

În perioada terţiară, clima s-a schimbat şi au apărut plantele mai mici. După formarea munţilor o nouă floră a luat naştere prin adaptarea speciilor la noile condiţii ecologice .

Urmează o schimbare radicală a climei în perioada glaciară, când plantele care nu s-au putut adapta noilor condiţii au dispărut.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Exponatul lunii februarie 2023 la Vivariu este

Orezarul (Padda oryzivora)

Origine: Java, Bali, Sumatra, insulele arhipelagului Indonezian

Descriere: Păsări cântătoare de dimensiuni mici, originare din sudul Asiei. Piept și aripi gri, abdomen roz, cap negru, obraji albi, inel perioftalmic roșu, picioare roz, cioc impresionant și puternic, de culoare roșie. Adulții au o pată albă pe obraz (de forma boabei de orez) iar la păsările tinere pata este maronie. Trăiesc în stoluri mari, în apropierea câmpurilor de orez, și se înmulțesc pe tot parcursul anului, depunând ouăle într-un cuib situat la înălțime.

Hrana lor constă în mare parte din semințe (mei, orez nedecorticat, dughie, glanț), verdeață, ocazional insecte vii și viermișori.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Exponatul lunii februarie 2023 la Muzeul de Științele Naturii este
Ctenicera pectinicornis

Ctenicera pectinicornis este o specie montană, fiind răspândită între 1500 și 1800 m altitudine. Larva se dezvoltă în sol iar adultul se hrănește pe flori ale speciilor de Umbelifere (în special pe Heracleum sphondylium – brânca ursului) și Carduus. Adulții zboară din mai până la sfârșitul lui iulie. Zborul este greoi și foarte aproape de sol.

Culoarea insectei este verde cu diferite nuanțe de bronz. Corpul este acoperit de o pilozitate fină și scurtă, rară.

Specia este inclusă în familia Elateride. Aceste insecte sunt denumite gândaci pocnitori datorită unui mecanism care le asigură efectuarea unui salt însoțit de o pocnitură când ajung pe spate. Larvele sunt lungi și subțiri și sunt cunoscute sub numele de viermi sârmă.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII IANUARIE la Vivariu este:

XIFO (Xiphophorus helleri)

Peștii Xifo aparțin familiei Poeciliidae, ordinul Cyprinodontiforme. Din această familie mai fac parte şi alţi peşti foarte întâlniţi în acvariile începătorilor printre care menţionăm Guppy, Molly şi Platy. Specia Xiphophorus helleri este originară din America Centrală și de Nord.

Dimensiunile exemplarelor diferă în funcție de mărimea acvariului, pentru a se dezvolta normal, adică între 8 – 17 cm lungime, un exemplar din specia Xiphophorus helleri are nevoie de 5 litri de apă. Coloritul variază, însă cea mai întâlnită este de culoare roşie cu diverse variaţii la nivelul cozii care poate fi cel mai adesea neagră.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Proiectul cultural – expozițional Valoarea cărții″

Biologia marină

Cei care ard cărţile ajung, în cele din urmă, să ardă fiinţele umane.”
Heinrich Heine

Biologia marină este o ramură a biologiei care se ocupă cu studiul vieții în bazinele oceanice, a diversității viețuitoarelor marine. Ea se ocupă și cu studiul organismelor terestre și aeriene care depind direct de mediile de apă sărată pentru procurarea hranei și satisfacerea altor nevoi ecologice.

Primele informaţii despre viaţa acvatică din apele marine au fost rezultatul unor simple observaţii privind distribuţia, varietatea şi modul de viaţă al unor organism din apele litorale. Aristotel (384–322 î.Hr.) a făcut multe observații asupra vieții în mare şi a descris numeroase specii.

Navigatorii europeni (portughezi, spanioli, francezi, englezi, olandezi) au făcut numeroase călătorii de descoperire pentru a explora lumea. Deşi obiectivul lor era unul comercial, aceste expediții au încurajat dezvoltarea științelor naturii. Francezul Pierre Belon se numără printre primii naturalişti care, în timpul călătoriei sale în Levant (Grecia, Turcia, Egipt, Palestina, Arabia) din 1546 până în 1549, a făcut numeroase observații asupra naturii, istoriei și a obiceiurilor locuitorilor.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Exponatul lunii ianuarie 2023 – Dimetrodon grandis

Cea mai veche descoperire a unor fosile de Dimetrodon a fost a unui maxilar, realizată în anul 1845 de Donald McLeod, care trăia în colonia britanică a Insulei Prințului Eduard. Aceste fosile au fost achiziționate de John William Johnson, un geolog canadian și apoi descrise de Joseph Leidy în 1854 ca fiind mandibula lui Bathygnathus borealis. Mai târziu (în anul 2015) a fost reclasificată ca fiind a speciei de Dimetrodon - Dimetrodon borealis.

Primele fosilele descrise și atribuite acum genului Dimetrodon au fost studiate pentru prima dată de paleontologul american Edward Drinker Cope în anii 1870

Singura specie de Dimetrodon din afara Americii de Nord este Dimetrodon teutonis și a fost descrisă pentru prima dată în anul 2001 și provine din localitatea Bromacker din Pădurea Thuringian din Germania.