EVENIMENTE

Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII IULIE 2020 LA VIVARIU ESTE

PORUMBEI CARIERI
(Columba livia f. domestica)

Descendentă a unei rase străvechi de porumbei derivată din bagdeta persană, crescută în Persia, Siria, Arabia şi Egipt ca porumbel curier, rasa Carrier se evidențiază printr-un aspect excentric. Acești porumbei au o siluetă zveltă, înaltă, iar acolo unde pielea rămâne descoperită de penaj prezintă negi.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII IULIE 2020 LA MUZEUL DE ŞTIINŢELE NATURII ESTE

Gândacul lui Hercule (Dynastes hercules)

Este o insectă care face parte din familia Dynastidae, fiind cel mai mare reprezentant al acesteia. De asemenea, se numără printre cei mai mari gândaci din lume, masculii adulți atingând 17 cm lungime.

Numele i-a fost dat luându-se în considerare capacitatea de a ridica și duce greutăți de 850 de ori mai mari decât corpul său, fiind astfel considerată cea mai puternică viețuitoare de pe Terra.

Trăiește în pădurile tropicale din America Centrală, America de Sud și Antilele Mici.

Stadiul de larvă al gândacului Hercule poate dura până la doi ani, săpând tuneluri în lemnul aflat în descompunere care este principala sursă de hrană a acesteia. Larva poate ajunge până la 11 cm lungime și atinge greutatea de 100 de grame. Adulții se hrănesc cu fructe în descompunere.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

ZIUA MONDIALĂ PENTRU COMBATEREA DEȘERTIFICĂRII ȘI A SECETEI

În fiecare an, pe data de 17 iunie, se serbează Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării şi a Secetei de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia A / RES / 49/115 adoptată din decembrie 1994.

Fenomenul deşertificării, la originea căruia se află seceta, schimbările climatice, dar şi acţiunea omului, este mai grav în Africa şi Asia decât în restul zonelor de pe glob. Deşertificarea este un fenomen care afectează terenurile din zone aride, semiaride şi uscate. Este cauzată în principal de activităţile umane şi de variaţiile climatice. Deşertificarea nu se referă la extinderea deşerturilor existente. Aceasta se întâmplă deoarece ecosistemele uscate, care acoperă mai mult de o treime din suprafaţa funciară a globului, sunt extrem de vulnerabile la supra-exploatarea şi utilizarea inadecvată a terenurilor. Sărăcia, instabilitatea politică, despăduririle, supra-aglomerarea şi practicile de irigare necorespunzătoare pot submina productivitatea terenului.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

8 IUNIE- ZIUA MONDIALĂ A OCEANELOR

Desfășurată la inițiativa Guvernului Canadei începând cu anul 1992, Ziua Mondială a Oceanelor și-a primit recunoașterea internațională în 2008, ca urmare a unei rezoluții adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Importanța ei este subliniată anual la data de 8 iunie în peste 40 de țări din lume, cele mai multe fiind din Europa, între care se numără și România.

În conformitate cu datele oferite de site-ul oficial dedicat Zilei Mondiale a Oceanelor (https://www.worldoceansday.org), tema pentru anul 2020 este „Innovation for a Sustainable Ocean” ( „Inovație pentru un ocean sustenabil”). Rolul acestui eveniment din cadrul calendarului ecologic al naturii este de a încuraja, în rândul națiunilor, identificarea de posibilități de oprire a poluării cu materiale plastice și de împiedicare a acumulării de deșeuri în mări și oceane, asfel încât oamenii să beneficieze de un ocean mai sănătos și de un viitor mai bun.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

ZIUA MONDIALĂ A MEDIULUI

În data de 5 iunie se sărbătorește Ziua Mondială a Mediului, inițiativă începută în anul 1972, prin care Organizaţia Naţiunilor Unite încearcă stimularea preocupării oamenilor pentru protejarea mediului şi sensibilizarea factorilor de decizie politică. Anual, Organizația Națiunilor Unite propune o temă asupra căreia dorește să atragă atenția. Anul acesta, aflată la a 48 a ediție, sărbătoarea mondială a mediului are ca temă Biodiversitatea, iar țara-gazdă este Columbia. Sloganul anului 2020 fiind „Este timpul naturii” (It’s time for Nature).

„În zilele noastre, când un milion de specii se află în pericol de dispariţie, este un moment foarte important pentru a atrage atenţia asupra biodiversităţii. Biodiversitatea descrie varietatea vieţii de pe Pământ și cuprinde cele cca. 8 milioane de specii de pe planetă – de la plante şi animale, până la ciuperci şi bacterii, ecosistemele care le adăpostesc, diversitatea genetică“, se precizează pe situl oficial, https://www.worldenvironmentday.global.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII IUNIE 2020 LA VIVARIU ESTE:
HEMICROMIS
(Hemichromis bimaculatus)

Hemichromis bimaculatus sunt peşti frumoşi coloraţi, care pot deveni agresivi în perioada de reproducere. Ei ajung la 10 - 12 cm lungime şi pot fi hrăniţi cu creveţi, râme, artemia şi larve de chironomidae, dar şi cu fulgi sau granule.

Ciclidele din aceasta familie pot fi destul de agresive şi nu este indicat să fie ţinute împreună cu specii mici și timide. H. bimaculatus nu are nici o reţinere să atace peştii mai mari decât el, în special în perioada de depunere a icrelor. Acest peşte este foarte curajos şi are un comportament teritorial, iar peştii mai mici vor fi terorizaţi de comportamentul lui agresiv. Este recomandat ca această specie să fie crescută singură în acvariu.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII MAI 2020 la Muzeul de Ştiinţele Naturii este

PHYLLIUM CELEBICUM

Phyllium celebicum este o insectă din grupul fasmidelor (insecte fantomă). Reprezentanţii genului Phyllium sunt insecte foliare, cu o formă ciudată a corpului ce imită perfect frunzele, până la cel mai fin detaliu. Le găsim în special în Asia de sud şi în Australia. Trăiesc în păduri tropicale, pe copaci cu înălţimi cuprinse între 15-80 m şi se hrănesc cu frunzele acestora.

Privindu-le, cu siguranţă vei fi uimit de cât de ingenioase pot deveni vieţuitoarele pentru a induce în eroare şi pentru a evita prădătorii. În natură camuflajul face diferenţa între viaţă şi moarte. Ziua stau nemişcate printre crengile copacilor, profitând de camuflajul perfect, care le face greu de distins faţă de frunziş. Eventualele mişcări sunt lente, imitând mişcările frunzelor. Devin active în timpul nopţii.