EVENIMENTE

Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII APRILIE la Vivariu este:

AGAPORNISUL (Agapornis roseicollis)

VĂ INVITĂM SĂ VIZITAȚI EXPOZIȚIILE NOASTRE!

Agapornisul (Agapornis roseicollis) sunt păsări exotice de decor care provin din sud-estul Africii. Primul papagal Agapornis a fost descris la începutul anilor 1600. Au fost introduși în Europa în anul 1860, iar în 1869 au fost scoși primii pui.

Aparține grupului de papagali cu ciocul ca de ceară, numiți astfel din cauza strălucirii acestuia.

Sunt păsări de talie mică – de unde și o altă denumire a lor: papagali pitici – cu coada scurtă și lată.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII APRILIE la Muzeul de Științele Naturii este:

CIUBOȚICA - CUCULUI (Primula veris)

Ciuboțica –cucului numită popular și floarea-cheii sau cinci clopoței este o plantă perenă, din familia Primulaceae, ce poate atinge 10-30 de cm înălţime.

Primula veris crește spontan în locuri însorite, în pajiști, tufărișuri, margini și rariști de pădure, din regiunea colinară până în cea montană la limita superioară a molidului. Este originară din centrul Europei și vestul Asiei. La noi în ţară este întâlnită în Subcarpați și Carpați, rareori în câmpie.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

1 APRILIE - ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PĂSĂRILOR

Această zi este marcată anual în cadrul programului UNESCO “Omul şi biosfera”.

La 19 martie 1902, la Paris, reprezentanții a 13 țări europene au semnat o Convenție Internațională pentru protecția păsărilor utile pentru agricultură – primul act prin care se protejau păsările. Convenția a fost ratificată la 6 decembrie 1905 și a intrat în vigoare la 1 aprilie 1906. La 18 octombrie 1950, tot la Paris, a fost semnată o altă Convenție internațională privind protecția păsărilor, care a înlocuit documentul precedent.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

COMUNICAT DE PRESĂ
Parteneriat Complexul Muzeal de Științele Naturii
Ion Borcea”
- Institutul Național al Patrimoniului

Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Complexul Muzeal de Știintele Naturii “Ion Borcea” au început digitalizarea și catalogarea analitică a publicațiilor elaborate sub egida muzeului, pentru expunerea acestora online cu scopul promovării activităților și proiectelor desfășurate de specialiștii muzeului de-a lungul timpului. Printre aceste publicații se numără revista științifică Studii și Comunicări (1968 - prezent), dar și ghiduri, cataloage de colecție, etc.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EARTH HOUR - ORA PĂMÂNTULUI

27 martie 2021, 20:30 – 21:30

Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău susține „Ora Pământului”! Renunță și tu la consumul de curent electric pentru o oră, sâmbătă intervalul 20:30 – 21:30!

EARTH HOUR este o mișcare globală ce implică anual sute de milioane de oameni și organizații din întreaga lume. În fiecare an, în ultima zi de sâmbătă din martie, în localități din peste 180 de țări, oamenii sting lumina pentru a trimite liderilor lumii un mesaj puternic despre nevoia de acțiune pentru rezolvarea problemelor de mediu, cum ar fi schimbările climatice. Campania Earth Hour a devenit, din 2007 și până în prezent, cea mai mare acțiune voluntară de mediu din toate timpurile.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Proiect cultural – expozițional „VALOAREA CĂRȚII”

ENCICLOPEDII

Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte o singură viaţă” (George R.R. Martin)

Încă din antichitate, oamenii au încercat să consemneze cunoştinţele acelor vremuri în diferite lucrări, dar se consideră ca ideea de a întocmi o carte care să cuprindă succint toate cunoştinţele acumulate în timp de omenire i-ar fi venit editorului francez Louis Breton, în 1747.

Cea mai cunoscută enciclopedie a acelor timpuri a fost Enciclopedia Franceză, enciclopedie editată de către Jean Baptiste le Rond d'Alembert și Denis Diderot, fiind terminată în 1772, având 28 de volume, 71.818 articole și 2.885 de ilustrații.

Cea mai cunoscută enciclopedie a acelor timpuri a fost Enciclopedia Franceză, enciclopedie editată de către Jean Baptiste le Rond d'Alembert și Denis Diderot, fiind terminată în 1772, având 28 de volume, 71.818 articole și 2.885 de ilustrații.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Ziua Mondială a Apei - WWD 2021

Ce este Ziua Mondială a Apei?

Se celebrează începând cu 1993 în fiecare 22 martie și are ca scop aducerea în atenția opiniei publice a problemelor legate de necesitatea protejării cantitative și calitative a apelor și de a pune în adevărata lumină rolul, îndatoririle și responsabilitățile celor cu atribuții în întreținerea, valorificarea și protejarea surselor de apă. Decizia instituirii acestei sărbători a fost luată în cadrul Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, la 22 decembrie 1992.

Care este tema de anul acesta?

UN-Water (Grupul ONU pentru Apă) a stabilit pentru anul 2021 tema evenimentului ca fiind: „Prețuirea apei” (“Valuing Water“).

Care este scopul Zilei Mondiale a Apei?

Ziua Mondială a Apei sărbătorește apa și crește conștientizarea publicului în privința celor 2,2 miliarde de oameni care trăiesc fără acces la apă sigură”. Este vorba despre luarea de măsuri pentru a combate criza globală a apei. Un obiectiv principal al Zilei Mondiale a Apei este de a sprijini atingerea Obiectivului 6 pentru Dezvoltare Durabilă (ODD): apă și canalizare pentru toți până în 2030.

Cine organizează Ziua Mondială a Apei?

În fiecare an, UN-Water (Grupul ONU pentru Apă) - mecanismul de coordonare al ONU privind apa și canalizarea - stabilește tema pentru Ziua Mondială a Apei. În 2021 accentul este pe prețuirea apei, iar în 2022 pe apele subterane. Temele anterioare pot fi găsite la adresa web: www.worldwaterday.org/archives.


Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii
„Ion Borcea” vă invită şi în mediul virtual!
- Prezentări multimedia şi workshop-uri online

Anterior perioadei de pandemie, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” din Bacău a organizat numeroase activități, workshop-uri și școli de vară care s-au bucurat de aprecierea publicului și a colaboratorilor noștri.

În contextul actual, specialiștii de la subunitățile instituţiei, au conceput special pentru publicul pasionat de domeniul ştiinţelor naturii activităţi online interactive. Astfel, pe lângă vizitarea expozițiilor noastre, invităm publicul şi în mediul virtual.

Sub sloganul „Deschiși permanent pentru cunoaștere!”, ne adresăm cadrelor didactice împreună cu care putem colabora pentru realizarea activităților online interactive, ca o completare a demersului didactic.

Activitățile propuse de specialişti se vor organiza la solicitarea cadrelor didactice, în baza unui protocol de colaborare, sub formă de prezentări multimedia sau workshop-uri și sunt adaptate vârstelor elevilor, de la grădiniță până la clasa a XII a. Aceste colaborări sunt concepute atât pentru comunicarea de informații cât mai ales pentru a stimula curiozitatea elevilor față de cunoașterea complexității mediului înconjurător.

Oferta cuprinde 53 prezentări multimedia şi workshop-uri pe teme din domeniul biologiei (botanică, zoologie, paleontologie, anatomie, etologie, ecologie, protecția mediului) și 25 cu subiecte din domeniul astronomiei.

La solicitarea cadrelor didactice, exprimată cu o săptămână înainte, pot fi pregătite și prezentări multimedia / workshop-uri pe alte teme.

Activităţile se realizează, la cerere, pe bază de programare.

Pentru înscrieri vă așteptăm să ne contactați la:

Muzeul de Ştiinţele Naturii: tel: 0234 512006, e-mail: muzstnatbc@yahoo.com

Vivariu: tel: 0234 535564, e-mail: muzstnatbc@yahoo.com

Observatorul Astronomic: tel: 0234 513724, e-mail: muzstnatbc@yahoo.com.

  Descarcă oferta educațională online !


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII MARTIE la Muzeul de Științele Naturii este:

SFRÂNCIOC MARE (Lanius excubitor)

Sfrânciocul mare este cel mai mare din familia sfrânciocilor și poate fi văzut în România mai ales iarna. Cuibărește în Nordul Europei de unde migrează iarna către interiorul continentului. Mai rar pot fi întâlnite perechi clocitoare și la noi in țară, în special în nord.

Pentru a se hrăni, sfrânciocul mare își caută puncte de observație („excubitor” înseamnă în latină „santinelă” iar „Lanius” înseamnă „măcelar”), de obicei vârful unei crengi, de unde plonjează pentru a prinde mici rozătoare, insecte mari sau șopârle. Iarna poate prinde și păsări mici, în special vrăbii. Dacă hrana este abundentă, își pune prada la păstrare în spinii copacilor. Putem spune că sfrânciocul mare ocupă iarna teritoriile de vânătoare lăsate libere de sfrânciocul roșiatic.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII MARTIE la Vivariu este:

CARASUL ARGINTIU (Carassius auratus gibelio)

A fost introdus în Europa mai întâi ca pește decorativ, apoi s-a răspândit în bazinul Dunării și Rinului. Pește originar din Siberia a fost introdus în lacurile, iazurile și râurile care au o curgere lentă din Europa, America de Nord și Asia.

Este un pește robust, cu corpul comprimat lateral dar lunguieț. Are capul scurt și ochi mari. Gura este mică cu buze subțiri. Carasul nu are mustăți, acesta fiind principalul criteriu de deosebire față de crap pentru persoanele necunoscătoare. Corpul are colorit argintiu-maroniu și este acoperit cu solzi mari și groși, rotunjiți.

Carasul are dimensiuni între 10-35 cm iar greutatea între 102-250 g. Au fost însă capturate exemplare care atingeau 50 cm și o greutate de până la 3 kg. S-a constatat că corpul carașilor care trăiesc în ape stătătoare este mai scurt decât al celor care trăiesc în ape curgătoare.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

DETERMINATOARE

Luna aceasta proiectul cultural – expozițional „Valoarea cărții” își propune să prezinte publicului o serie de lucrări care stau la baza activității noastre. Aceste lucrări se află în biblioteca de specialitate a Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău care cuprinde un număr de 24064 de publicații de specialitate.

Diversitatea lumii vii este uimitoare. Această bogăţie de forme şi culori este descrisă în lucrări dedicate anumitor grupe de plante şi animale, cărţi cunoscute generic sub denumirea: DETERMINATOARE. Ele sunt utilizate atât de specialişti cât şi pasionaţi de ştiinţele naturii pentru a identifica diferite specii.

Aceste lucrări cuprind chei de determinare bazate pe particularităţi care diferențiază grupele de organisme, descrieri ale speciilor şi planşe/fotografii ale exemplarelor şi caracterelor morfologice ale acestora.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Exponatul lunii februarie 2021 la Muzeul de Științele Naturii din Bacău
este gârliţa mare (
Anser albifrons)

Numele provine din latină și înseamnă gâscă cu fruntea albă și se referă la pata albă din jurul ciocului rozaliu, care este mai pronunţată pe frunte. În România iernează în zonele de câmpie, în special în sud-est, formând grupuri de câteva mii de indivizi (uneori zeci de mii) care se hrănesc sau înnoptează împreună. Sunt considerate păsări foarte inteligente care folosesc aceleaşi locuri şi rute de migraţie, pe care sunt capabile să le găsească indiferent de vizibilitate sau condiţii meteo. Perechile sunt monogame şi partenerii deseori rămân aceiaşi pe viaţă. Longevitatea în sălbăticie este de 6 ani. Vânătoarea pentru gârliţa mare şi gâsca de vară a fost temporar suspendată, deoarece cotele de vânătoare erau foarte mari (50.000 de exemplare pentru gârliţa mare) în contextul în care 5% din populaţia globală de gârliţă mare iernează în România și faptul că formează stoluri mixte cu cea mai periclitată dintre speciile de gâște de la nivel mondial - gâsca cu gât roșu.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

2 FEBRUARIE ZIUA ZONELOR UMEDE

Anual, pe 2 februarie, este marcată Ziua Zonelor Umede. În anul 1971, la această dată, a fost semnată Convenţia Ramsar, actul internaţional care stabileşte reguli de protecţie a acestor ecosisteme. Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la semnarea convenției!

Obiectivul declarat al semnării Convenției este acela de protejare a biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a zonelor umede (întinderi de ape stătătoare sau curgătoare, mlaștini, turbării, bălți sau luciu de apă marină ce nu depășește o adâncime maximă de șase metri) ca habitat al păsărilor acvatice.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII FEBRUARIE la Vivariu este:

OREZARUL (Padda oryzivora)

Orezarii (Padda oryzivora) sunt păsări exotice de ornament care provin din insulele Djawa și Bali. Arealul lor a fost extins de oameni în diverse zone ale globului, dar, cu timpul, din unele zone au dispărut deoarece au fost exterminați din cauza pagubelor aduse culturilor de orez. În arealul lor, trăiesc în apropierea ogoarelor de orez, iar în perioada coacerii boabelor obișnuiesc să se hrănească numai cu orez.

În număr mai mic se găsesc în stepele cu arbuști unde se hrănesc cu semințe de ierburi. Majoritatea însă habitează în apropierea așezărilor omenești, în cuiburi mari, de formă sferică, pe care și le construiesc sub streșinile caselor, sau în tufișuri dese și coroanele arborilor, foarte aproape de culturile de orez.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII FEBRUARIE la Muzeul de Științele Naturii este:
GÂRLIȚA MARE (Anser albifrons)

Descriere

Penajul este în majoritate gri cu maroniu și are o pată albă care înconjoară baza ciocului rozaliu. Coada este închisă la culoare, cu o dungă albă la vârf. Pieptul este mai deschis la culoare, iar pe abdomen are pete negre mari. Picioarele sunt de culoare portocalie.

Habitat

Specia nu cuibărește în România, fiind prezentă la noi doar pentru iernat.

Pentru cuibărit preferă tundra deschisă sau cu tufe de mică înălțime, cu zone mlăștinoase, cu ochiuri de apă deschise. Pentru iernare, preferă zonele joase, de câmpie, bogate în culturi agricole.

Hrana

În teritoriile de cuibărire se hrănește cu specii vegetale din tundra siberiană, iar în cartierele de iernare din sud-estul Europei în special cu materiale vegetale de pe culturile agricole.

Reproducerea

Femela depune de obicei 5-6 ouă, pe care le clocește singură, masculul apărând teritoriul. Incubarea durează 22-28 de zile. Puii devin zburători la 38-45 de zile. Cuiburile sunt amplasate direct pe sol, în vegetație.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Proiectul cultural – expozițional „VALOAREA CĂRȚII”

Să citești cărți bune este ca și cum ai purta o conversație cu cei mai de seamă oameni ai secolelor trecute” (Rene Descartes)

ÎN ACEASTĂ LUNĂ VOM CITI DIN GRIGORE ANTIPA!

Grigore Antipa se numără alături de Emil Racoviță și Ion Borcea, printre inițiatorii științelor mării în România.

El a întreprins în acest scop diferite expediții de cercetare, și a interpretat datele diferitelor măsurători. Astfel prin cărțile scrise de el, călătorim alături de savanți și cercetători în adâncuri și vedem ceea ce ei au văzut, mergem cu ei în laboratoare și descoperim ceea ce ei au descoperit.

Cărțile „Fauna ihtiologică a României” premiată în anul 1906 cu Premiul Adamachi alături de lucrarea „Pescăria şi pescuitul în România” (1916), reprezintă şi astăzi puncte de reper pentru specialiștii în ihtiologie şi exploatarea peștelui.


Ion Borcea (1879 - 1936)

Născut în localitatea Buhoci din județul Bacău, Ion Borcea a fost un savant de elită a cărui activitate profesională a cunoscut consacrarea unanimă nu numai postum, ci chiar din timpul vieții. Cu o pregătire științifică realizată atât în România, cât și în Franța, el a activat la Iași atât ca profesor universitar, cât și ca director al Muzeului de Istorie Naturală. De asemenea, a avut o contribuție decisivă la consolidarea statutului oceanografiei în România. Principalul merit al profesorului Ion Borcea a constat în elaborarea unor lucrări științifice  - peste 100 la număr - care au consolidat statutul biologiei ca disciplină de primă mărime a științei românești, publicând studii fundamentale în domeniile entomologiei aplicate, biologiei marine sau embriologiei. Ca recunoaștere a marilor sale contribuții, a primit numeroase distincții (precum cea de membru corespondent al Academiei Române), iar numele său a fost dat unor străzi, școli, instituții științifice și culturale, precum și Stațiunii de Cercetări Maritime de la Agigea (al cărei fondator a fost),  dar și Complexului Muzeal de Științele Naturii din Bacău.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

ZIUA CULTURII NAȚIONALE

Ziua de 15 ianuarie desemnată ZI A CULTURII NAŢIONALE începând cu anul 2011, marchează data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

Mihai Eminescu (Mihail Eminovici) s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. A fost considerat de critica literară drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX.

Criticul G. Călinescu a spus despre marele poet „Universul se va împărţi, toată viaţa, pentru el, în lumea ideilor, înfăţişată prin cărţi, şi natura vie. Dacă sub raportul intelectului el reprezintă poate cel mai ales individ al vremii sale, din punct de vedere al culturii simţurilor este, deşi nu totdeauna, geniul fiind prin definiţie locul contradicţiei, un om al naturii, o fiinţă inocentă şi sănătoasă (...)”.

Pentru a vă afla mai aproape de natura terestră și de elementele cosmice, atât de îndrăgite de poetul național,  Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea”, vă invită să vizitați expozițiile de la: Muzeul de Științele Naturii, Vivariul, Observatorul Astronomic „Victor Anestin” și Casa Memorială „Ion Borcea”.

În data de 15 ianuarie 2021 VIZITAREA EXPOZIȚIILOR NOASTRE ESTE GRATUITĂ.

Expozițiile permanente din cadrul Muzeului de Științele Naturii, situat în Aleea Parcului nr. 9 sunt: „Păduri din România”, „Ocrotirea naturii”, „Flori din adâncurile Terrei” și colecția de plante vii din seră, iar cele temporare „Mirodeniile, povești cu gust” și „O Lume Dispărută”. Printre valorile de patrimoniu expuse recent se remarcă Exponatul lunii ianuarie: Bondarul lui Cullum - colecția de entomologie a Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău deține singurele exemplare ale acestei specii colectate în România. Inițiem, de asemenea, proiectul expozițional VALOAREA CĂRȚII. Luna aceasta citim din Grigore Antipa – unul dintre cei mai mari biologi români.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII IANUARIE la Vivariu este

HEMICHROMIS (Hemichromis bimaculatus)

 Hemichromis bimaculatus  cunoscut sub numele de ciclid bijuterie sau jewelfish, face parte din familia Cichlidae.

Speciile din această familie pot fi destul de agresive şi nu este indicat să fie ţinute împreună cu specii mici și timide. Hemichromis bimaculatus atacă și pești mai mari decât el, în special în perioada de depunere a icrelor. Acest peşte are un comportament teritorial iar peştii mai mici vor fi terorizaţi de comportamentul lui agresiv. Este recomandat ca această specie să fie crescută singură în acvariu.

O altă caracteristică legată de comportamentul acestei specii este că masculul se împerechează cu o singură femelă, formând o pereche monogamă. Dacă doi masculi se luptă pentru aceeaşi femelă, cel care pierde va fi marginalizat de perechea nou formată. Este indicat ca în acvariu să existe mai multe femele decât masculi.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII IANUARIE la Muzeul de Științele Naturii este
Bondarul lui Cullum (
Bombus cullumanus serrisquama F. Mor.)

Bondarul lui Cullum a fost descris în anul 1802, de entomologul William Kirby din comitatul Suffolk, Anglia și a fost denumit după Sir Thomas Cullum, al 7-lea Baronet de Hawsted și Hardwick, medic și un respectat naturalist. Face parte dintr-o grupă de bondari foarte rari, cu specii aflate în pericol de dispariție.

Bombus cullumanus este un bondar de talie mijlocie, cu un colorit foarte variabil. Se cunosc 3 subspecii, dintre care, în România se întâlnește Bombus cullumanus serrisquama. Acest bondar ocupa odată stepele aride ale Spaniei, centrul și estul Europei, Caucaz, până în Mongolia. Astăzi, se întâlnește în doar câteva locații din Spania și pe valea fluviului Volga și este mai abundent în Turcia, Siberia și Mongolia.

În România, specia a fost semnalată în anii '50, în două locații din Transilvania și Moldova. Ultima semnalare provine din Transilvania (2017), după 67 de ani de la primele observații.

Adulții sunt activi în pajiști începând cu luna mai, când apar reginele, iar din august, masculii. Femelele (regine și lucrătoare) vizitează diferite specii de plante leguminoase, îndeosebi trifoi (Trifolium sp.), masculii se întâlnesc mai ales pe flori din familia scaieților (Asteraceae). Cuibul este amplasat subteran, în foste vizuini de mamifere mici.