EVENIMENTE

Deschişi permanent pentru cunoaştere!

13 octombrie 2020 -
ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU REDUCEREA
RISCULUI LA DEZASTRE NATURALE

ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU REDUCEREA RISCULUI LA DEZASTRE NATURALE a fost instituită în anul 1989, după un apel al Adunării Generale a Naţiunilor Unite, pentru o zi de promovare a unei culturi globale de conștientizare a riscurilor şi de reducere a dezastrelor.

În fiecare an, la 13 octombrie, această zi marchează modul în care oamenii și comunitățile din întreaga lume depun eforturi pentru reducerea expunerii la dezastre și conștientizează importanţa gestionării riscurilor cu care se confruntă.

Tema generală din acest an este „Guvernarea riscurilor la dezastre”, într-un an în care un număr mare de oameni au murit şi s-au îmbolnăvit din cauza pandemiei declanșată de virusul SARS-CoV-2.

În 2016, secretarul general al ONU a lansat Campania „Sendai Seven” pentru a promova fiecare dintre cele șapte obiective pe parcursul a șapte ani. Obiectivul pentru 2020 este Obiectivul E: „Creșterea substanțială a numărului de țări cu strategii naționale și locale de reducere a riscului la dezastre până în 2020”, care pune bazele implementării Cadrului Sendai.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

SĂPTĂMÂNA MONDIALĂ A SPAȚIULUI COSMIC

4-10 OCTOMBRIE 2020

În fiecare an, în perioada 4 - 10 octombrie se sărbătorește la nivel mondial „Săptămâna Mondială a Spațiului Cosmic”. Tema ediției din anul 2020 este „Sateliții ne îmbunătățesc viața”, iar pentru a afla mai multe informații despre evenimentele organizate la nivel mondial puteţi accesa link-ul: https://www.worldspaceweek.org/.

Sărbătorirea acestui eveniment poate fi foarte simplă, de la o prezentare despre spațiu în fața clasei, urmărirea unui film documentar despre cosmos și misiuni spațiale alături de prieteni, observații astronomice sau pur și simplu admirarea cerului înstelat. Tema de anul acesta încurajează studierea sateliților artificiali și a modului cum aceștia îmbunătățesc viața pe Pământ. Cel mai strălucitor satelit artificial observabil pe cerul nopților este Stația Spațială Internațională. Traseul acestui imens laborator științific orbital pe cer, poate fi aflat prin aplicații dedicate precum și la următoarea adresă: https://www.astroviewer.net/iss/en/observation.php.

Adunarea Generală a ONU din 6 decembrie 1999 a declarat intervalul 4 – 10 octombrie Săptămâna Mondială a Spațiului Cosmic pentru a sărbători în fiecare an, la nivel internațional contribuțiile științei și tehnologiei spațiale la îmbunătățirea condiției umane. Cele două date care definesc temporal ,,Săptămâna Mondială a Spațiului” reprezintă două evenimente importante: lansarea primului satelit realizat de om, Sputnik 1 (4 octombrie 1957), deschizând astfel calea spre explorarea spațiului și semnarea „Tratatului privind principiile care guvernează activitățile statelor în domeniul explorării și utilizării pașnice a spațiului cosmic, inclusiv a Lunii și a celorlalte corpuri cerești” (10 octombrie 1967).

Cu această ocazie Complexul Muzeal de Științe ale Naturii „Ion Borcea”, la subunitatea Observatorul Astronomic ,,Victor Anestin” din Bacău organizează pentru cei interesați, proiecții de filme documentare pe teme de astronomie și astronautică. Filmele vor fi proiectate cu ajutorul unei tehnologii noi de proiecție, care reușește cu ajutorul unui software de curbare a imaginilor și a proiecției pe un ecran panoramic curb să ofere o proiecție imersivă a materialului prezentat.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

4 octombrie - Ziua Mondială a Animalelor

De-a lungul istoriei, acţiunile de protecţie a naturii, aşa cu este şi „Ziua Mondială a Animalelor”, au fost întotdeauna un mijloc important de mobilizare a oamenilor în lupta contra distrugerii mediului natural. Viața animalelor este profund afectată de acțiunile noastre.

„Ziua animalelor” a fost organizată pentru prima dată la Berlin, la iniţiativa scriitorului german Heinrich Zimmermann, editor al revistei ”Mensch und Hund” („Om și câine”), în 24 martie 1925. La eveniment au participat aproape 5000 de persoane. În 1931, ziua de 4 octombrie a fost proclamată oficial ca „Ziua Mondială a Animalelor”, de către Organizația Internațională pentru Protecția Animalelor. Data a fost aleasă ca un omagiu adus Sfântului Francisc de Assisi, protectorul mediului și al animalelor.

Mai există şi alte date din calendar dedicate animalelor, dar 4 octombrie este ziua care se referă la toate animalele, terestre şi acvatice, sălbatice şi domestice. Este o ocazie specială pentru a ne manifesta dragostea şi putem face lucruri speciale, dedicate lor. Misiunea „Zilei Mondială a Animalelor” este ameliorarea statutului tuturor animalelor prin asigurarea condiţiilor optime de trai pentru acestea. Acest scop poate fi atins prin oganizarea de evenimente cu tematică dedicată, ocazii speciale pentru fiecare dintre noi, de a demonstra că ne pasă de animale. Este un demers la care toată lumea se poate alătura, indiferent dacă face parte dintr-o organizație, un grup sau o face individual.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII OCTOMBRIE la Vivariu este:
TETRAZONUL (Barbus tetrazona )

Ca toţi peştii din această familie, tetrazonul este un peşte activ şi sociabil. Se simte cel mai bine în grupuri de cel puţin 6 indivizi. Ideal ar fi să fie ţinut într-o grupare de peste 10 exemplare. În grupuri mai mici are tendinţa de a deveni agresiv cu confraţii, dar şi cu ceilalţi peşti din acvariu.

Sunt cunoscuţi ca fiind ciupitori de înotătoare, dezvoltând o agresivitate moderată. De aceea nu se recomandă a fi ţinuţi împreună cu peşti cu înotătoare lungi (Betta, Guppy, Scalari, Gurami,Caraşi). Totuşi, dacă sunt parte al unui grup mare (peste 10), tind să nu mai acorde multă atenţie celorlalţi colegi de acvariu, fiind mai preocupaţi să se tachineze între ei.

Durata de viaţă. Dacă sunt ținuți în condiţii optime, aceşti peştişori pot să trăiască în unele cazuri chiar şi 7 ani.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII OCTOMBRIE la Muzeul de Științele Naturii

IASCA (Ganoderma applanatum)

Ciuperca este încadrată sistematic în familia Ganodermataceae, Ordinul Polyporales, Regnul Fungi

Descriere: basidiomul este sesil, mai mult sau mai puţin plat, semicircular, cu diametrul de 10-60 cm şi înălţime de 2-20 cm. Pe faţa superioară sunt vizibili negi şi brazde concentrice, cuticula este lemnoasă şi încreţită, de culoare brună cenuşie, până la brun-roşcată. Trama este lemnoasă, cu miros tipic de ciupercă. Suprafaţa himenială este albă, iar ulterior devine maro.

Habitatul: creşte pe trunchiuri vii sau uscate de foioase, mai rar de conifere, în grupuri sau izolat.

Categoria ecologică: parazită sau saprofită lignicolă. Ciuperca produce un putregai alb, spongios al duramenului şi alburnului, în special la copacii bătrâni.

Dinamica sezonieră: creşte tot timpul anului.

Răspândire: Europa, Asia, Africa, America.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

26 Septembrie - ZIUA MONDIALĂ A MUNŢILOR CARPAŢI

Ziua Mondială a Munţilor Carpaţi este marcată anual pe 26 septembrie, fiind un eveniment ce îşi propune să stimuleze ţările prin care trece cel de-al doilea mare lanț muntos european (Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România și Serbia) să colaboreze în cadrul programelor şi reţelelor ecologice.

Statele colaborează prin elaborarea și promovarea de programe și proiecte comune, coordonate de comunitatea științifică, pentru promovarea managementul durabil al biodiversității prin identificarea obiectivelor de conservare și integrarea lor în plan economic și social în vederea dezvoltării durabile.

Munţii Carpaţi sunt o unitate semnificativă de relief din Europa, având o lungime de aproximativ 1.500 kilometri şi suprafaţă o de 170 000 km². Lanțul muntos carpatic cuprinde trei sectoare bine individualizate: Carpaţii Nord-Vestici, Carpaţii de Mijloc şi Carpaţii Sud-Estici, aceştia din urmă aproape în totalitate pe teritoriul României.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

25 septembrie - ZIUA INTERNAȚIONALĂ A MEDIULUI MARIN

Desfășurată sub egida Organizației Națiunilor Unite (ONU) și a Organizației Maritime Internaționale (IMO), Ziua Internațională a Mediului Marin este marcată în fiecare an la data de 25 septembrie. Ca organism principal al ONU, IMO a fost înființată încă din 1948, în cadrul unui set de măsuri concrete luate pentru ameliorarea securității maritime și pentru reducerea gradului de poluare produs de traficul maritim. La această organizație internațională s-au afiliat 166 de state, printre care, începând cu anul 1965, se numără şi România.

Conform site-ului oficial al IMO, tema pentru anul 2020 este „Sustainable shipping for a sustainable planet” („Transport durabil pentru o planetă durabilă”). Trebuie luat în considerare faptul că anul 2020 marchează începutul unui deceniu de acțiune pentru îndeplinirea obiectivelor globale ale Organizației Națiunilor Unite. Va fi, așadar, un deceniu decisiv nu numai pentru industria de transport maritim, ci și pentru viața de pe planetă.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

Ziua Astronomiei - 26 septembrie 2020

Ziua Astronomiei a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1973, în California, atunci când astronomul amator Doug Berger, președintele de atunci al Asociației Astronomice din California de Nord, a decis ca, în loc să invite oamenii la observații într-o locație cât mai îndepărtată de luminile orașului, să aducă comunitatea astronomilor, cu tot cu aparatură, în mijlocul orașului, astfel încât mii de oameni ce nu mai priviseră niciodată printr-un instrument astronomic, să poată admira minunile bolții cerești. Pentru că această idee a fost atât de apreciată de-a lungul timpului, începând cu anul 2007 Ziua Astronomiei se sărbătorește de două ori pe an.

Cu această ocazie, invităm publicul la Observatorul Astronomic „Victor Anestin” din Bacău, sâmbătă 26 septembrie 2020, între orele 08:00 - 16:00 pentru a vizita expoziția permanentă „Universul – De la Pământ la Stele” și expoziția temporară „Astronomia în antichitate”.

Vizitarea expozițiilor va fi gratuită.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII SEPTEMBRIE 2020
LA MUZEUL DE ȘTIINȚELE NATURII ESTE:

PORUMBELUL GULERAT (Columba palumbus)

Trăiește în nordul și estul Europei, centrul Scandinaviei, insulele Azore si Madeira, nord-vestul Africii, Orientul Mijlociu, nordul Pakistanului.

Este prezent în zone cu arbori, parcuri și grădini, ba chiar și în centrul orașelor. Se hrănește pe pajiști și pe suprafețe agricole. Porumbelul gulerat este cea mai mare specie de porumbei europeni, ușor de identificat după petele albe, verzi şi purpurii de pe gât.

Masculul şi femela seamănă foarte bine, au piept rozaliu, spate gri, cioc și picioare roz. Ochii sunt de culoare galben deschis.

Sezonul de împerechere începe în luna aprilie, când sunt depuse două ouă pe care părinții le clocesc cu rândul, timp de 17 zile. Părinții își hrănesc puii apoi cu „lapte de porumbel” (alimente regurgitate din gușă). Puii părăsesc cuibul la 29-35 de zile după ce au ieșit din ou, uneori și mai devreme, dacă le este deranjat cuibul. Uneori, păsările au și două rânduri de pui pe an.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII SEPTEMBRIE 2020 LA VIVARIU ESTE

PORUMBELUL VOIAJOR (Columba livia f. domestica)

Se mai numesc porumbei mesageri, curieri, călători, poştaşi sau porumbei – poştă. Se caracterizează prin: zborul rapid şi persistent, simţul de orientare foarte dezvoltat, instinctul de revenire la porumbar.

Corpul este robust, dar armonios, fusiform, aripile sunt lungi, drepte, cu remige lungi, elastice, rotunjite la capete.

Pieptul este puternic, larg, bombat cu musculatura pectorală dezvoltată, picioarele puternice, iar coada formată din 12 rectrice este plată şi purtată strâns.

Penajul porumbeilor voiajori este fin, moale, mătăsos, dens are diferite culori: vânăt cu dungi negre pe aripi, negru, roşu, alb sau bălţat.

Utilizarea porumbeilor pentru transmiterea informaţiilor s-a practicat din antichitate. Acest lucru se explică prin faptul că porumbeii erau mesageri mai siguri şi mai rapizi decât curierii pietoni sau călăreţi.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

9 august –
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A GRĂDINILOR ZOOLOGICE ŞI A PARCURILOR

Pentru a marca importanţa conservării biodiversităţii, în fiecare an, pe 9 august, este sărbătorită Ziua internaţională a grădinilor zoologice şi a parcurilor.

În Grădinile zoologice, vizitatorii au posibilitatea de a observa şi admira, unele dintre cele mai interesante şi mai atrăgătoare animale ale planetei, într-un cadru cât se poate de natural.

Dintre cele mai atractive grădini zoologice din lume, în care sunt conservete specii rare, pe cale de dispariţie, menţionăm: Grădina Zoologică din San Diego, Grădina Zoologică din Singapore, Grădina Zoologică Schonbrunn din Viena (cea mai veche grădină zoologică din lume, fondată în anul 1752), Grădina Zoologică din Berlin (cea mai mare grădină zoologică din lume), Grădina Zoologică din Praga (a fost deschisă în 1865, fiind una dintre cele mai vizitate din Europa), Grădina Zoologică din Londra.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII AUGUST 2020 LA VIVARIU ESTE

PERUȘUL MICUL ALEXANDER (Psittacula krameri)

Perușul Micul Alexander (Psittacula krameri): Specie descrisă pentru prima oară de medicul și naturalistul Giovanni Antonio Scopioli în 1769, inițial sub numele de Psittacus krameri, după un exemplar prins în Senegal.

DESCRIERE

Un papagal de culoare verde, cu forme suple și coadă lungă. Nuanțe de verde mai închis pe aripi, decât pe piept și burtă. Suflat cu albastru deschis pe creștet, ceafă și laturile gâtului. Verde mai aprins pe frunte și față. Sub aripi mai galben. Remigele primare și secundare (pene de zbor din aripi) verde închis, cu dosul gri închis, aproape negru. Retrice (pene lungi din coadă) verzi, cele centrale albastre. Guler caracteristic negru în jurul gâtului, se continuă în față cu bărbia neagră. La ceafă devine roz. Ciocul este lucios, maxila roșu intens cu vârful negru, mandibula neagră. Ceromă albicioasă, iris alb-gălbui, picioarele rozalii. Femela nu prezintă gulerul negru și roz, fără semne negre pe obraji și bărbie, fără nuanțe albăstrui pe cap și gât. Puii seamănă perfect cu femela, dar ciocul este de un roșu mai deschis.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII AUGUST 2020 LA MUZEUL DE ŞTIINŢELE NATURII ESTE

CĂPUȘA COMUNĂ (Ixodes ricinus)

Căpușă comună este un parazit care se fixează pe pielea mamiferelor și omului fiind răspândit în Europa, Africa de Nord și Rusia Centrală.

Căpușele adulte sunt colorate în roșu-brun, însă femelele sunt de culoare cenușiu deschisă după ce s-au hrănit cu sânge. Numele de „ricinus” vine de la asemănarea femelei cu un bob de ricin în momentul când este plină cu sânge.

Masculii sunt de dimensiuni mai mici având o lungime de 2,5-3 mm, iar femelele au 3-4 mm în lungime iar după ce s-au hrănit ajung până la 11 mm. În partea anterioară a corpului sunt piesele bucale dintre care se diferențiază hipostomul - gura căpușei, care prezintă numeroși spini.

Căpușele nu au ochi, iar organele cu care percepe mirosul sunt situate pe tarsul primei perechi de picioare. Aceste artropode au 8 picioare astfel că ele nu sunt insecte, fac parte din clasa arahnidelor, fiind înrudite cu păianjenii. Au patru stadii de dezvoltare: ou, larvă, nimfă și adult.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

16 iunie - ZIUA MONDIALĂ A ȘARPELUI (World Snake Day)

Este sărbătorită în fiecare an în data de 16 iulie.

Șarpele este unul dintre cele mai vechi personaje mitologice și a fost venerat de civilizații din întreaga lume. Există în prezent aproximativ 3.458 specii de șerpi cunoscute în lume, întâlnite din tundra semi-înghețată din nordul Canadei până la junglele ecuatoriale și în oceanele lumii. Șerpii sunt prădători extrem de eficienți și joacă un rol vital în menținerea echilibrului naturii în fiecare dintre aceste habitate. Șerpii sunt, de asemenea, fascinanți prin faptul că au origine preistorică, lăsându-ne să aruncăm astfel o în timp când Terra era dominată de reptile. Mulți oameni nu au nici o idee că reptilele moderne sunt „verișorii” vii ai dinozaurilor și reptilelor preistorice.

Iată câteva lucruri interesante despre șerpi:


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII IULIE 2020 LA VIVARIU ESTE

PORUMBEI CARIERI
(Columba livia f. domestica)

Descendentă a unei rase străvechi de porumbei derivată din bagdeta persană, crescută în Persia, Siria, Arabia şi Egipt ca porumbel curier, rasa Carrier se evidențiază printr-un aspect excentric. Acești porumbei au o siluetă zveltă, înaltă, iar acolo unde pielea rămâne descoperită de penaj prezintă negi.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII IULIE 2020 LA MUZEUL DE ŞTIINŢELE NATURII ESTE

Gândacul lui Hercule (Dynastes hercules)

Este o insectă care face parte din familia Dynastidae, fiind cel mai mare reprezentant al acesteia. De asemenea, se numără printre cei mai mari gândaci din lume, masculii adulți atingând 17 cm lungime.

Numele i-a fost dat luându-se în considerare capacitatea de a ridica și duce greutăți de 850 de ori mai mari decât corpul său, fiind astfel considerată cea mai puternică viețuitoare de pe Terra.

Trăiește în pădurile tropicale din America Centrală, America de Sud și Antilele Mici.

Stadiul de larvă al gândacului Hercule poate dura până la doi ani, săpând tuneluri în lemnul aflat în descompunere care este principala sursă de hrană a acesteia. Larva poate ajunge până la 11 cm lungime și atinge greutatea de 100 de grame. Adulții se hrănesc cu fructe în descompunere.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

ZIUA MONDIALĂ PENTRU COMBATEREA DEȘERTIFICĂRII ȘI A SECETEI

În fiecare an, pe data de 17 iunie, se serbează Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării şi a Secetei de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia A / RES / 49/115 adoptată din decembrie 1994.

Fenomenul deşertificării, la originea căruia se află seceta, schimbările climatice, dar şi acţiunea omului, este mai grav în Africa şi Asia decât în restul zonelor de pe glob. Deşertificarea este un fenomen care afectează terenurile din zone aride, semiaride şi uscate. Este cauzată în principal de activităţile umane şi de variaţiile climatice. Deşertificarea nu se referă la extinderea deşerturilor existente. Aceasta se întâmplă deoarece ecosistemele uscate, care acoperă mai mult de o treime din suprafaţa funciară a globului, sunt extrem de vulnerabile la supra-exploatarea şi utilizarea inadecvată a terenurilor. Sărăcia, instabilitatea politică, despăduririle, supra-aglomerarea şi practicile de irigare necorespunzătoare pot submina productivitatea terenului.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

8 IUNIE- ZIUA MONDIALĂ A OCEANELOR

Desfășurată la inițiativa Guvernului Canadei începând cu anul 1992, Ziua Mondială a Oceanelor și-a primit recunoașterea internațională în 2008, ca urmare a unei rezoluții adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Importanța ei este subliniată anual la data de 8 iunie în peste 40 de țări din lume, cele mai multe fiind din Europa, între care se numără și România.

În conformitate cu datele oferite de site-ul oficial dedicat Zilei Mondiale a Oceanelor (https://www.worldoceansday.org), tema pentru anul 2020 este „Innovation for a Sustainable Ocean” ( „Inovație pentru un ocean sustenabil”). Rolul acestui eveniment din cadrul calendarului ecologic al naturii este de a încuraja, în rândul națiunilor, identificarea de posibilități de oprire a poluării cu materiale plastice și de împiedicare a acumulării de deșeuri în mări și oceane, asfel încât oamenii să beneficieze de un ocean mai sănătos și de un viitor mai bun.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

ZIUA MONDIALĂ A MEDIULUI

În data de 5 iunie se sărbătorește Ziua Mondială a Mediului, inițiativă începută în anul 1972, prin care Organizaţia Naţiunilor Unite încearcă stimularea preocupării oamenilor pentru protejarea mediului şi sensibilizarea factorilor de decizie politică. Anual, Organizația Națiunilor Unite propune o temă asupra căreia dorește să atragă atenția. Anul acesta, aflată la a 48 a ediție, sărbătoarea mondială a mediului are ca temă Biodiversitatea, iar țara-gazdă este Columbia. Sloganul anului 2020 fiind „Este timpul naturii” (It’s time for Nature).

„În zilele noastre, când un milion de specii se află în pericol de dispariţie, este un moment foarte important pentru a atrage atenţia asupra biodiversităţii. Biodiversitatea descrie varietatea vieţii de pe Pământ și cuprinde cele cca. 8 milioane de specii de pe planetă – de la plante şi animale, până la ciuperci şi bacterii, ecosistemele care le adăpostesc, diversitatea genetică“, se precizează pe situl oficial, https://www.worldenvironmentday.global.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII IUNIE 2020 LA VIVARIU ESTE:
HEMICROMIS
(Hemichromis bimaculatus)

Hemichromis bimaculatus sunt peşti frumoşi coloraţi, care pot deveni agresivi în perioada de reproducere. Ei ajung la 10 - 12 cm lungime şi pot fi hrăniţi cu creveţi, râme, artemia şi larve de chironomidae, dar şi cu fulgi sau granule.

Ciclidele din aceasta familie pot fi destul de agresive şi nu este indicat să fie ţinute împreună cu specii mici și timide. H. bimaculatus nu are nici o reţinere să atace peştii mai mari decât el, în special în perioada de depunere a icrelor. Acest peşte este foarte curajos şi are un comportament teritorial, iar peştii mai mici vor fi terorizaţi de comportamentul lui agresiv. Este recomandat ca această specie să fie crescută singură în acvariu.


Deschişi permanent pentru cunoaştere!

EXPONATUL LUNII IUNIE 2020 la Muzeul de Ştiinţele Naturii este

PHYLLIUM CELEBICUM

Phyllium celebicum este o insectă din grupul fasmidelor (insecte fantomă). Reprezentanţii genului Phyllium sunt insecte foliare, cu o formă ciudată a corpului ce imită perfect frunzele, până la cel mai fin detaliu. Le găsim în special în Asia de sud şi în Australia. Trăiesc în păduri tropicale, pe copaci cu înălţimi cuprinse între 15-80 m şi se hrănesc cu frunzele acestora.

Privindu-le, cu siguranţă vei fi uimit de cât de ingenioase pot deveni vieţuitoarele pentru a induce în eroare şi pentru a evita prădătorii. În natură camuflajul face diferenţa între viaţă şi moarte. Ziua stau nemişcate printre crengile copacilor, profitând de camuflajul perfect, care le face greu de distins faţă de frunziş. Eventualele mişcări sunt lente, imitând mişcările frunzelor. Devin active în timpul nopţii.