Muzeul de Științele Naturii

Sunt expuse eşantioane fosile a peste 100 de specii dintre care: trilobiți (artropode marine care au dispărut acum 250 de milioane de ani), urs de peșteră (dispărut acum 27800 de ani), mamut lânos (dispărut acum cca. 3000 de ani), ș.a.

Vizitatorii sunt invitați să pășească pe o scară a evoluției geologice a planetei noastre.

Publicul vizitator poate admira și replici în mărime naturală ale unor animale preistorice precum Kelenken guillermoi – pasăre gigant care a trăit acum 15 milioane de ani sau Pterygotus anglicus – artropod gigant care a trăit acum 400 milioane de ani. De asemenea, vizitatorii pot descoperi și fascinanta lume a dinozaurilor, oferindu-li-se posibilitatea de a observa reconstituiri ale unor specii de dinozauri  - Australovenator wintonensis (a trăit acum 95 milioane de ani) sau Tyrannosaurus rex (a trăit acum 68-65  milioane de ani).

Expoziția a fost realizată în parteneriat cu specialiști de la Facultatea de Geografie și Geologie, Facultatea de Biologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” Iași și de la Muzeul de Istorie Naturală din Iași.

În prima parte a expoziției sunt prezentate structura complexă a societăților de furnici și modalitățile variate de comunicare dintre membrii acestora.

Modul de viață al furnicilor este detaliat în a doua parte a expoziției, având drept exemplu furnicile roșii de pădure,  ușor de recunoscut după mușuroaiele înalte pe care le clădesc. Publicul vizitator va avea ocazia să observe îndeaproape aceste insecte prin intermediul  celui mai mare mușuroi cu furnici vii expus în scopuri didactice într-un muzeu de științe ale naturii din țara noastră.

În ultima parte a expoziției este prezentată diversitatea speciilor de furnici care ocupă o gamă variată de habitate terestre și exploatează multiple surse de hrană.  

Vă invităm să vă alăturați demersului nostru! Cu această ocazie puteți descoperi și alte lucruri interesante în expozițiile noastre permanente și temporare.

Muzeul de Ştiinţele Naturii

Strada Aleea Parcului nr. 9, Bacău

tel. / fax: 0234512006

website: http://www.complexulmuzealionborceabacau.ro/

Facebook: https://www.facebook.com/complexulmuzealionborceabacau/

e-mail: muzstnatbc@yahoo.com

Astfel, dimorfismul sexual este foarte evident. Masculii pierd coarnele anual, începând de la sfârșitul lunii februarie până în luna aprilie. Ciclul anual de creștere al coarnelor este influențat direct de alternanța zi-noapte (fotoperioadă) precum și de hormonul masculin - testosteron. Această creștere începe, de regulă, în luna aprilie și se încheie la jumătatea lunii septembrie.

Cerbul comun este un animal sociabil din toamnă până în primăvară, perioadă în care masculii se grupează în cârduri conduse de un cerb tânăr, iar cârdurile de femele sunt conduse de ciuta cea mai în vârstă. În cârdurile de ciute sunt amestecați întotdeauna viţei şi uneori, cerbi în vârstă de 2 ani. Doar cerbii bătrâni şi cei foarte puternici trăiesc solitar.

Cerbii au mirosul excelent, auzul bun şi văzul suficient de bun.

Lupul, șacalul și câinii de la stâne sunt cei mai de temut dușmani naturali ai cerbului.

Când cerbii constituie cârduri dense, aceștia pot cauza pagube majore atât în regenerările forestiere, cât și în agricultură, prin roaderea lujerilor și a scoarței arborilor sau prin invadarea culturilor de cartofi sau cereale. Măsurile necesare pentru prevenirea unor astfel de pagube sunt: menținerea efectivelor la un nivel optim prin vânare rațională și selectivă, asigurarea liniștii în pădure, conservarea resurselor trofice, administrarea de hrană complementară, precum și interzicerea pășunatului cu animale domestice în fondul forestier.

O invenţie este o rezolvare sau realizare tehnică dintr-un domeniu al cunoaşterii care prezintă noutate şi progres faţă de stadiul cunoscut până atunci. Invenţia se referă la realizarea unui produs (dispozitiv, material, substanţă) sau a unui procedeu în domeniile tehnologice.

Omul a făcut primele descoperiri şi invenţii încă dinaintea erei noastre şi de atunci, permanent ştiinţa şi tehnica se îmbogăţesc prin activitatea de cercetare şi inovare.

Astfel între secolele al XVII-lea î.Hr şi al II-lea î.Hr majoritatea descoperirilor sunt legate de primele observații astronomice.

Primul mileniu:

- Brahmagupta găseşte soluțiile generale ale ecuației liniare și a celei de gradul al doilea, definește pentru prima dată numărul zero, adunarea și scăderea, stabilește regulile operațiilor elementare cu fracții.

- Geber (Jabir ibn Hayyan) începuturile chimiei și ale metodei experimentale;

- Banu Musa descoperă că toate corpurile cerești sunt supuse acelorași legi ca și cele terestre; descoperă existența gravitației între corpurile cerești și între sferele cerești (înainte de formularea legii lui Newton a gravitației universale).

Mileniul al II-lea

-1020 - Avicenna - Canonul Medicinei: începuturile medicinei experimentale;

1021 -Ibn al-Haytham pune bazele opticii moderne, inventează camera obscură, descoperă că razele de lumină ce călătoresc în linii drepte sunt formate din particule de fotoni, etc;

-1543 - Copernicus: modelul heliocentric;

-1609 - Johannes Kepler: primele două legi ce descriu mișcările planetelor în jurul unei stele;

-1610 - Galileo Galilei: Sidereus Nuncius: observații telescopice;

-1643 - Evangelista Torricelli inventează barometrul cu mercur;

-1687 - Newton: Legea mișcării, Legea atracției universale, baza fizicii clasice;

-1714 - Gabriel Fahrenheit inventează termometrul cu mercur;

-1827 - Georg Simon Ohm: Legea lui Ohm (Electricitate);

-1869 - Dmitri Mendeleev: Tabelul periodic;

-1895 - Wilhelm Conrad Röntgen descoperă razele x;

-1896 - Henri Becquerel descoperă radioactivitatea;

-1897 - J.J. Thomson descoperă electroni în razele catodice;

-1905 - Albert Einstein: Teoria relativității;

-1913 - Niels Bohr: Modelul atomic Bohr;

-1927 - Georges Lemaître: Teoria Big Bang;

-1929 - Edwin Hubble: Legea lui Hubble de extindere a universului;

-1953 - Watson și Crick: structura elicoidală a ADN-ului, baza pentru biologie moleculară;

-1964 - Arno Penzias și Robert Woodrow Wilson: detectează radiația cosmică de fond care dovedește teoria Big Bang;

-1967 - Jocelyn Bell Burnell și Antony Hewish descoperă primul pulsar;

-1984 - Kary Mullis: Reacția în lanț a polimerazei, o descoperire cheie în biologia moleculară

-1995 - Michel Mayor și Didier Queloz observă prima planetă extrasolară în jurul unei stele din secvența principală;

-1997 - Institutul Roslin: Oaia Dolly este clonată;

-1997 - Experimentul CDF și experimentul despre natura fundamentală a materiei, Dzero realizate la acceleratorul Fermilab: descoperirea Quarcului Top;

-1998 - Gerson Goldhaber și Saul Perlmutter descoperă că expansiunea Universului se accelerează.

Mileniul al III-lea

-2001 - Primul proiect al genomului uman este finalizat;

-2006 - Pluto este reclasificată formal ca planetă pitică de către Uniunea Astronomică Internațională;

-2009 - Satelitul LCROSS confirmă existența apei pe Lună.

Ştiinţa este o importantă moştenire a culturii noastre. Din lucrările ştiinţifice şi cărţile dedicate tehnicii aflăm istoricul descoperirilor şi invenţiilor, când s-a întâmplat şi datorită cui. De asemenea putem să ne explicăm contextul istoric în care au avut loc diferite descoperiri.

Toate descoperirile şi invenţiile au dus incontestabil la progres.

Dar toate sunt benefice omului? Ne oprim cu exemplificarea la trei dintre ele: armele nucleare, biologice şi cărţile digitale.

Despre armele nucleare şi biologice toată lumea ştie despre urmările devastatoare folosirii acestora.

Despre cărţile tipărite se spune ca sunt pe punctul de a dispărea din cauza descoperirilor din domeniul electronicii dar în realitate ele sunt unele dintre cele mai importante surse de informare şi cunoaştere.

Să nu uităm: cărţile sunt una dintre cele mai mari invenții ale omenirii, scrise pe pereții peșterilor, apoi pe pielea animalelor, pe pergamente și apoi pe hârtie. Prin intermediul unei invenții recente s-au născut cărțile digitate. Acum oricine poate purta o bibliotecă întreagă în geantă dar acestea există atâta vreme cât sunt păstrate pe un server. Întreruperea funcționării acestuia sau deteriorarea duce la dispariția informațiilor stocate.

Biblioteca Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea”, expune din colecția de carte proprie, câteva volume din domeniile invențiilor şi descoperirilor.

Vitrina, pe care vă invităm să o vizionaţi, se află amplasată în sala de expoziţii a muzeului până pe data de 14 octombrie 2023.

1. Descoperiri şi invenţii – din vremurile preistorice până în cele moderne, ed. Aquila’93, Oradea, 2008;

2. Şaptezeci de invenţii ale antichităţii, ed. Aquila’93, Oradea, 2005

3. Maşinăriile lui Leonardo – Secrete şi invenţii în codexurile da Vinci- ed. Enciclopedia RAO, Bucureşti, 2006;

4. Istoria descoperirilor ştiinţifice, de Alexander Hellemans şi Bryan Bunch, ed. Orizonturi şi ed. Lider, Bucureşti, 1988;

5. Misterele şi minunile ştiinţei, ed. Aquila’93, Oradea, 2005.

„Florile Dobrogei Continentale” este o expoziție dedicată monumentelor naturii din arealul dobrogean, cu referire la flora Dobrogei.

Titlul expoziţiei „Florile Dobrogei Continentale” descrie exhaustiv conţinutul expoziţiei, reflectând în mod direct aspecte din Flora Dobrogei, care numără aproximativ 2000 de specii de plante vasculare, dintre acestea 200 de taxoni sunt rari inclusiv la nivel European, o serie de specii fiind endemice.

Vizitatorii vor putea viziona un bogat material fotografic, însumând 37 de specii de plante specifice Dobrogei și peisaje, care oferă informaţii ştiinţifice şi curiozităţi referitoare la flora și habitatele acestei regiuni deosebite a României.

Expoziția are ca scop popularizarea științei în rândul elevilor, a profesorilor, a studenților, a familiilor și a publicului larg. Prin intermediul ilustrațiilor expuse, expoziția dorește să sensibilizeze vizitatorul cu privire la nevoia de conservare a speciilor rare de plante și să inducă dorința protejării acestora.

Flora Dobrogei reflectă fidel ținutul dobrogean cu aspect de podiș, presărat din loc în loc de numeroase dealuri cu un grad mare de ariditate, acest ținut fiind cel mai secetos din România.

Flora Dobrogei cuprinde plante în marea lor majoritate xerofite, care preferă zonele aride fiind foarte bine adaptate la secetă. Învelișul vegetal al Dobrogei reflectă particularitățile climatice ale regiunii, pe lângă stepa tipic dobrogeană, formată din numeroase specii de graminee (amintim aici de: păiușul stepic și de colilie), pajiștile stepice naturale fiind caracterizate de specii din genurile Festuca spp. și Stipa spp.; în arealul dobrogean întâlnim și silvostepa, caracterizată de prezența pădurilor de cer și de stejar, amintim aici speciile: Quercus cerris, Quercus pubescens și Q. frainetto pe lângă care creşte și cărpinița: Carpinus orientalis. În prezent, vegetația de stepă și de silvostepă ocupă în Dobrogea suprafețe mici, vegetația naturală fiind înlocuită de-a lungul timpul, ca urmare a intensificării activităților agricole, de terenuri cultivate.

Vă aşteptăm!

Manager,
Dr. Gabriela Gurău