MESAJE PENTRU
NATURĂ

Obiectivul declarat al Convenției este acela de protejare a biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a zonelor umede (întinderi de ape stătătoare sau curgătoare, mlaștini, turbării, bălți și zone marine până la o adâncime maximă de șase metri).

Zonele umede ale planetei au o importanță deosebită pentru om, în principal datorită capacității lor de stocare a cantităților mari de apă proaspătă, atenuarea impactului inundațiilor și a secetelor, precum și pentru productivitatea lor biologică (de exemplu pește, lemn, stuf, etc).

În prezent zonele umede naturale sunt în declin, astfel peste 35% dintre aceste ecosisteme au dispărut în ultimii 50 de ani.

Tema de anul acesta este „A venit timpul pentru refacerea zonelor umede ″ context în care pentru Ziua Mondială a Zonelor Umede 2023 au fost stabilite trei direcții de acțiune în scopul protecției habitatelor caracteristice zonelor umede:

• alegeri conștiente pentru a minimiza propriul impact asupra zonelor umede;
• acțiuni persuasive pentru a educa și a convinge comunitățile să se implice în refacerea zonelor umede;
• participarea la eforturile de refacere a zonelor umede la nivel local.

În Convenția Ramsar sunt înregistrate până în prezent peste 2471 situri. România a ratificat Convenția prin Legea nr.5/1991 și deține 20 zone umede declarate situri Ramsar.

În data de 2 februarie, la sediul Muzeului de Științele Naturii se desfășoară activitatea „Viața dintr-o picătură”. Partenerii noștri sunt: Palatul Copiilor Bacău și Fundația de Sprijin Comunitar.

Pentru mai multe informații puteți accesa pagina web:

https://www.worldwetlandsday.org.

Care este scopul Zilei Mondiale a Apei?

Ziua Mondială a Apei sărbătorește apa și crește conștientizarea publicului în privința celor 2,2 miliarde de oameni care trăiesc fără acces la „apă sigură”. Este vorba despre luarea de măsuri pentru a combate criza globală a apei. Un obiectiv principal al Zilei Mondiale a Apei este de a sprijini atingerea Obiectivului 6 pentru Dezvoltare Durabilă (ODD): apă și canalizare pentru toți până în 2030.

Ce se întâmplă de Ziua Mondială a Apei?

Înainte cu o zi, UN-Water lansează o campanie publică globală prin intermediul www.worldwaterday.org și pe social media, oferind oamenilor și organizațiilor instrumentele pentru promovarea campaniei. De asemenea, guvernele, organizațiile, companiile, școlile și mulți alți actori organizează activități de Ziua Mondială a Apei.

Raportul mondial al ONU privind apa este publicat de Ziua Mondială a Apei, el concentrându-se pe același subiect ca și campania și recomandă orientarea politicii pentru factorii de decizie.

Cine organizează Ziua Mondială a Apei?

În fiecare an, UN-Water (Grupul ONU pentru Apă) - mecanismul de coordonare al ONU privind apa și canalizarea - stabilește tema pentru Ziua Mondială a Apei.

Care este tema de anul acesta?

UN-Water (Grupul ONU pentru Apă) a stabilit pentru anul 2023 tema evenimentului: „Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume” (“BE THE CHANGE YOU WANT TO SEE IN THE WORLD“).

Despre ce este Ziua Mondială a Apei 2023?

Ziua Mondială a Apei 2023 este despre accelerarea schimbărilor pentru a rezolva criza apei și a canalizării. Temele anterioare pot fi găsite aici: www.worldwaterday.org/archives.

Disfuncția în ceea ce privește ciclului apei subminează progresul în toate problemele globale majore, de la sănătate la asigurarea hranei, de la egalitatea de gen la locurile de muncă, de la educație la industrie, de la dezastre la pace.

În 2015, lumea s-a angajat să respecte Obiectivul 6 pentru Dezvoltare Durabilă (ODD) ca parte a Agendei 2030 – promisiunea ca toată lumea să gestioneze în siguranță apa și canalizarea până în 2030.

În momentul de față, suntem serios în afara drumului. Miliarde de oameni și nenumărate școli, întreprinderi, centre de sănătate, ferme și fabrici sunt ținute pe loc deoarece drepturile lor în ce privește apa și canalizarea nu au fost încă îndeplinite.

Ce este criza globală de apă și canalizare?

Când vorbim despre criza globală a apei și a canalizării, poate fi dificil să o vizualizam. Faptele și statisticile sunt importante, dar pot fi impersonale și nu reușesc să motiveze oamenii să ia măsuri.

Deci, cum ar arăta dacă am aplica criza globală unei comunități de doar 100 de oameni?

• Din 100 de oameni 25 ar trebui să colecteze apă nesigură dintr-un pârâu sau un iaz, adesea îndepărtat, sau să stea la coadă ore în șir și să plătească un preț mare unui vânzător. Apa i-ar îmbolnăvi în mod regulat încât nu ar putea merge la muncă sau la școală. Moartea survenită din cauza unor boli care ar putea fi complet prevenite (cum ar fi holera și febra tifoidă) ar fi un pericol constant.

• Din 100 de persoane, 22 fie nu ar avea de ales decât să meargă la toalete pe străzi, să folosească tufișurile sau câmpurile, fie să folosească toalete neigienice și disfuncționale.

• Din 100 de oameni, 44 ar trăi în zone vulnerabile la boli, deoarece apele uzate și dejecțiile lor ar fi revărsate în natură fără a fi tratate. Celelalte 56 de persoane, care au toalete sigure conectate la sisteme care tratează în siguranță deșeurile, ar rămâne în mare parte inconștienți de cât de importante sunt serviciile lor de salubritate pentru protejarea sănătății și bunăstării lor.

• Din 100 de persoane, 22 fie ar lucra într-o unitate de asistență medicală, fie ar beneficia de îngrijire care nu are un serviciu curent de apă, supunându-i la un risc crescut de boli infecțioase. Mulți dintre aceștia ar primi tratament pentru boli care ar fi putut fi prevenite cu apă potabilă și canalizare în cadrul comunității.

• Aproximativ jumătate din zonele umede din jurul comunității ar fi pierdute în ultimele decenii, crescând riscul de inundații.

• Agricultura și industria din apropiere ar prelua peste 80% din apa disponibilă.

• Din cauza schimbărilor climatice, secetele ar afecta tot mai mult resursele de apă și aprovizionarea cu alimente. Inundațiile ar amenința să distrugă instalațiile de apă și canalizare și să contamineze resursele de apă.

• Comunitatea ar fi improbabil să aibă un acord de cooperare cu comunitățile învecinate pentru a împărți și proteja apa.

• Cei mai săraci și vulnerabili membri ai comunității, care ar fi afectați în mod disproporționat de criză, s-ar confrunta cu cea mai mare zbatere pentru a atrage atenția autorităților în a-și îmbunătăți serviciile de apă și canalizare.

Care sunt cele mai populare acțiuni?

Economisiți apă: faceți dușuri mai scurte și nu lăsați robinetul să curgă când vă spălați pe dinți, când spălați vase și pregătiți mâncarea.

Nu mai poluați: nu aruncați deșeuri alimentare, uleiuri, medicamente și substanțe chimice în toaletă sau canalizare.

Consumați hrană locală: cumpărați alimente locale, de sezon și căutați produse făcute cu mai puțină apă.

În 2010, ONU a recunoscut „dreptul la apă potabilă şi la salubritate în condiţii de siguranţă şi curăţenie ca pe un drept uman”, potrivit căruia toţi cetăţenii planetei trebuie să dispună, fără discriminare, de apă suficientă, sigură, accesibilă pentru necesităţile fizice, atât, pentru uz personal, cât şi pentru uz casnic, ceea ce include apă pentru băut, salubritate personală, spălare de haine, pregătire de produse alimentare şi igienă personală şi de uz casnic.

Pentru a accelera eforturile de a face faţă provocărilor legate de apă, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a declarat anii 2018-2028 Deceniul internaţional de acţiune „Apă pentru Dezvoltare Durabilă", care a început odată cu marcarea Zilei Mondiale a Apei, la 22 martie 2018 şi se va încheia în ediţia din 2028 a Zilei Mondiale a Apei.

Leonardo da Vinci spunea  „Apei i-a fost dată puterea de a deveni seva vieţii pe pământ.”, iar noi completăm: Cu toţii folosim apa, împreună trebuie să o protejăm pentru generaţiile viitoare! Nici un efort nu e prea mare ca „seva vieţii” să nu sece!

Material realizat de muzeograf dr. Daniel Ghiurcă.

Ziua Păsărilor nu semnifică doar celebrarea semnării Convenţiei, ci şi perioada de migrare a păsărilor din iarnă spre primăvară. Primul eveniment ecologic al lunii aprilie, cu o istorie centenară, are, invariabil, ca scop să educe noua generaţie spre a iubi şi a avea grijă de păsările sălbatice.

În România, această sărbătoare îşi are originea în perioada dintre cele două războaie mondiale, fiind sărbătorită mai ales în şcoli. Elevii instalau în acea zi sau în duminica apropiată cuiburi artificiale pe care le construiseră pentru păsari în timpul iernii. Această tradiţie a fost reînviată în 1993 de Societatea Ornitologică Română. Din luna aprilie a anului 1994, Ziua Păsărilor este sărbătorită în fiecare an în România.

Din cele aproximativ 10.000 de specii de păsări din lume, avifauna din România include un total de 436 specii, dintre care o specie a fost introdusă în ţara noastră. Alte 10 specii se găsesc accidental în România și nu sunt incluse în numărul total al speciilor. La ora actuală, 12 specii sunt ameninţate la nivel global.

Ariile de Importanță Avifaunistică au ca obiective menținerea populațiilor de păsări sălbatice și concentrarea activităților de conservare pentru protecția acestor suprafețe. În România au fost identificate 132 Arii de Importanță Avifaunistică (AIA), însă prin hotărâre de guvern au fost desemnate 148 de Arii de Protecție Specială Avifaunistică.

Printre speciile de păsări protejate prin lege din România se numără: pelicanul comun și creț, egreta mare, egreta mică, călifarul, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, codalbul, nagâțul de stepă, culicul mic, gâsca cu gât roșu, șoimul dunărean, acvila țipătoare mică, dropia, vânturelul mic, gârlița mică, acvila de câmp, lopătarul etc.

Cum ne putem implica?

- ajutând păsările să treacă mai ușor peste iarnă și construindu-le o hrănitoare, oferindu-le doar hrană naturală, neprocesată, precum semințe (floarea soarelui, dovleac, in, mei), fructe, legume sau chiar slănină crudă, nesărată;

- relaxându-ne la o activitate de birdwatching într-un observator special amenajat sau chiar în grădina noastră, în parcul din apropierea casei, în pădure sau pe o baltă din apropiere;

- nu distrugem cuiburile de păsări și nu le stresăm, mai ales în perioada de cuibărire;

- participăm la activitățile organizate de ONG-urile care au ca scop protejarea păsărilor cum ar fi SOR sau Milvus.

De-a lungul anilor, păsările au fost sursă de inspiraţie pentru cântăreţi, pictori, scriitori, filme, bijutieri şi chiar şi pentru construcţia avioanelor. Conform unui articol publicat pe www.green-report.ro Wei Shyy, şeful Departamentului de Inginerie Aerospaţială şi autorul lucrării „The Aerodinamics of Low Reynolds Number Flyers” declara: „Păsările, cu siguranţă, au nişte proprietăţi mecanice variate pe care noi, încă, nu le-am incorporat în inginerie. Nu numai că sunt mai uşoare, dar au mult mai multe structuri adaptive şi capabilităţi de integrare a aerodinamicii în formele aripilor şi a corpului, care se schimbă mereu. Păsările au capabilităţi incredibile de a rămâne intacte prin vânt, ploi şi ninsori.”

Nichita Stănescu spunea în poezia „Lauda Omului”: „Din punctul de vedere-al aerului,/soarele-i un aer plin de păsări,/aripă în aripă zbătând./Oamenii sunt păsări nemaiîntâlnite,/cu aripi crescute înlăuntru,/care bat plutind, planând,/într-un aer mai curat – care e gândul!”.

Pentru mai multe informații legate de păsări puteți accesa următorul link: https://www.facebook.com/SOR.BirdLifeRomania.

Pentru a sărbători alături de Societatea Ornitologică Română (SOR), în data de 1 aprilie, 30 de ani de Ziua Păsărilor în natură, puteți accesa acest link: https://www.sor.ro/sarbatoreste-ziua-pasarilor-in-natura.

Denis Hayes, un tânăr student a fost desemnat ca lider al mişcării şi a fost stabilită data de 22 Aprilie pentru organizarea unor cursuri dedicate studenţilor, prin care se atrăgea atenţia asupra fenomenului de poluare a mediului. Ideea a fost promovată în toată țara, demersul s-a extins rapid, iar evenimentul a fost denumit „Ziua Pământului”. A fost pentru prima dată când preocupările de mediu au fost puse pe prima pagină.

Astăzi, Ziua Pământului este recunoscută la nivel mondial ca cel mai mare eveniment, marcat de peste un miliard de oameni, ca o zi de acțiune pentru schimbarea comportamentului nostru și pentru schimbări de politică la nivel global, național și local. În prezent lupta pentru un mediu curat devine o maximă prioritate, în contextul evidenţei tot mai mari a ravagiilor produse de schimbările climatice.

EARTHDAY.ORG este cel mai mare recrutor din lume pentru mișcarea ecologistă, colaborând cu peste 150.000 de parteneri din peste 192 de țări pentru a diversifica, educa și activa mișcarea ecologistă la nivel mondial. Evenimentul a devenit o platformă importantă pentru promovarea sustenabilității, conservării și protecției mediului la nivel global.Tema Zilei Pământului 2023 este Investiți în planeta noastră.

Detalii puteţi afla accesând adresa: https://www.earthday.org.

Pentru că această idee a fost atât de apreciată de-a lungul timpului, începând cu anul 2007 Ziua Astronomiei se sărbătorește de două ori pe an, în anul 2023 ea sărbătorindu-se pe 29 aprilie și pe 22 septembrie.

Cu această ocazie, invităm publicul la Observatorul Astronomic „Victor Anestin” din Bacău, sâmbătă 29 aprilie 2023, între orele 08:00 - 16:00 pentru a vizita expoziția permanentă „Universul – De la Pământ la Stele” și expoziția temporară „Apa în Sistemul Solar”, pentru a viziona un spectacol de planetariu, iar în condițiile în care cerul va fi senin pentru a participa între orele 10:00 – 12:00 la o sesiune de observații solare.

De Ziua Astronomiei vizitarea expozițiilor va fi gratuită.

Persoane de contact: Muzeografii Observatorului Astronomic.
Telefon: 0234/513724

Tarife: - spectacol de planetariu - 8 lei;

- observații astronomice - 5 lei.

Acesta este un eveniment internațional care a fost inițiat în anul 2006 de către două organizații importante de protecție a păsărilor, Societatea pentru Conservarea Păsărilor din Canada și Asociația pentru Protecția Păsărilor din America. Tema propusă de către organizatori pentru anul 2023 este „Apa: susţine viaţa păsărilor”. Scopul acesteia este de a evidenția importanța apei pentru păsările migratoare și de a identifica acțiuni cheie pentru protejarea resurselor de apă și a ecosistemelor acvatice.

Marea majoritate a păsărilor migratoare se bazează pe ecosistemele acvatice în timpul vieţii. Zonele umede interioare și de coastă, râurile, lacurile, pâraiele, mlaștinile și iazurile sunt vitale pentru hrănire, cuibărit, precum și ca locuri de odihnă și de alimentare în timpul călătoriilor lor lungi. Din păcate, ecosistemele acvatice devin din ce în ce mai amenințate în întreaga lume, la fel și păsările migratoare care depind de ele. Acestea sunt de o importanță crucială pentru ecologia planetei noastre, deoarece sunt responsabile de menținerea echilibrului natural în multe ecosisteme. Păsările acvatice migratoare contribuie la polenizarea și diseminarea semințelor, iar prin hrănirea cu insecte, acestea ajută la controlul populațiilor de insecte dăunătoare pentru mediul acvatic. De asemenea, prin migrația lor, aceste păsări transportă nutrienți în diferite zone ale globului, ceea ce contribuie la menținerea diversității și a echilibrului ecologic la nivel global.

Cererea umană în creștere pentru apă, precum și poluarea și schimbările climatice, au un impact direct asupra disponibilității apei curate și asupra stării de conservare a multor păsări migratoare.

În această zi, mulți oameni din întreaga lume își exprimă recunoștința și susținerea față de aceste creaturi uimitoare și își unesc forțele pentru a le proteja. Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare este, prin urmare, nu doar o sărbătoare a păsărilor, ci şi un moment important pentru a reflecta asupra propriei noastre relaţii globale cu natura şi pentru a evidenţia dorinţa noastră colectivă de a face mai mult pentru a proteja păsările şi natura într-o lume tot mai antropizată.

Pentru mai multe informaţii accesaţi site-ul oficial al World Migratory Bird Day: https://www.worldmigratorybirdday.org.