EVENIMENTE
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
FESTIVALUL ȘTIINȚELOR
ediţia a X-a
2 - 4 iunie 2026 - la Muzeul de Ştiinţele Naturii
Proiectul cultural – educațional „Festivalul Științelor”, organizat de Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău, a ajuns anul acesta la a X-a ediție. Ne propunem să abordăm știința într-un mod non-formal, prin workshop-urile organizate de specialiștii noștri.
Activitățile din cadrul workshop-urilor vor fi organizate la Muzeul de Ştiinţele Naturii, în perioada 2-4 iunie 2026 după următorul calendar:
1. FLORI ŞI POLENIZATORI: 02 iunie
Participanții sunt invitați să descopere fascinanta lume a plantelor ormanentale şi aromatice prin activități interactive de recunoaștere și comparare a tipurilor de flori. Cei pasionaţi vor putea identifica structuri şi organe vegetale cu ajutorul unor exponate autentice și materiale complementare. De asemenea, participanţii vor explora acest univers al plantelor şi la microscop, prin observarea unor secțiuni vegetale sugestive. Călătoria va continua în Grădina Senzorială a muzeului, unde diversitatea florală prinde viaţă prin plante ornamentale specifice sezonului estival şi unde elevii vor descoperi rolul vital al polenizatorilor în menţinerea echilibrului naturii.
2. FRICĂ ȘI SUPRAVIEȚUIRE - Animalele care au cucerit întunericul, veninul și condițiile imposibile: 03 iunie
În cadrul acestui workshop, participanții vor putea afla informații diverse și fascinante despre cum reușesc unele animale să supraviețuiască în întuneric total, în deșerturi toride sau folosind veninul ca armă perfectă. Activitatea propune o incursiune spectaculoasă în lumea speciilor extreme - lilieci, șerpi, păianjeni, insecte nocturne și alți maeștri ai adaptării - evidențiind miturile, strategiile de supraviețuire și extraordinarele lor „superputeri” biologice.
3. SMARTLAB: 04 iunie
Viața tuturor organismelor vii depinde de fenomene fizice și de reacții chimice. Dintre acestea menționăm: descărcările electrice, diferența dintre densitatea substanțelor, tensiunea superficială, osmoza, proprietățile chimice ale substanțelor și reactivitatea acestora etc.
Workshop-ul își propune să aducă în fața elevilor fenomene fizice și chimice care au loc în natură, pe care le vor explica prin metode interactive. Totodată muzeografii vor explica legătura acestora cu procesele fiziologice și adaptările diferitelor specii de plante și animale.
Taxa de participare/persoană: 21,38 lei/persoană /workshop.
Pentru programări: telefon 0234/512006 sau 0234/514244 sau la sediul Muzeului de Științele Naturii (str. Aleea Parcului nr. 9);
Workshop-urile se adresează elevilor între 6 și 18 ani, însoțiți de cadre didactice și se vor desfășura între orele 9:00 – 15:00 (în zilele 2 – 4 iunie 2026).
Participanții la activități vor putea vizita și expozițiile deschise la Muzeul de Științele Naturii.
Vă aşteptăm alături de noi!
Manager,
dr. Gabriela Gurău
„Noaptea Europeană a Muzeelor 2026”
la Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău
Ediția a XXII-a
Sâmbătă, 23 mai 2026
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” invită publicul băcăuan să participe în noaptea de 23 mai 2026 la cea de-a XXII-a ediţie a manifestării „NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR”, care se va desfășura la două dintre muzeele noastre - Muzeul de Științele Naturii și Observatorul Astronomic „Victor Anestin”, între orele 18:00-01:00 (01:00 fiind ora de intrare a ultimului vizitator).
Inițiată de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța și patronată în prezent de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor este un eveniment de succes desfășurat la nivel internațional și aflat anul acesta la a XXII-a ediție. Muzee și instituții culturale din zeci de țări europene și nu numai își aprind luminile și deschid porțile în aceeași noapte. În cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău, evenimentul Noaptea Europeană a Muzeelor este sărbătorit în fiecare an, începând din 2007.
Între orele 18:00-01:00 (01:00 fiind ora de intrare a ultimului vizitator), vor fi organizate diverse activităţi la sediul celor două muzee mai sus menționate.
Astfel, la Muzeul de Științele Naturii, vor fi deschise spre vizitare următoarele expoziţii:
- Expoziţiile permanente: „Păduri din România”, „Ocrotirea naturii”, „Flori din adâncurile Terrei”, „O lume dispărută”, „Împreună cu băcăuanii din anul 1958”;
- Expoziţiile temporare: „Superorganismul – viața ascunsă a furnicilor”, „Personalităţi băcăuane – Mircea Varvara (1932-2024)”, „Exponatul lunii”, fotoexpoziția „Frumuseți ale naturii”;
- Expoziţia itinerantă de fotografie macro „Chipul bestiei. Perfecțiunea stă în detalii”;
- Sera cu plante ornamentale și Grădina Senzorială.
De asemenea, în cadrul „Galei filmului ştiinţific” publicul băcăuan poate viziona filme documentare având drept subiect natura.
În mod special, începând cu această noapte specială, vizitatorii vor avea ocazia să se bucure de o experiență interactivă pregătită de organizatori în cadrul expoziției de fotografie macro „CHIPUL BESTIEI. PERFECȚIUNEA STĂ ÎN DETALII” expoziție semnată de fotograful Claudiu Mihai şi curatoriată de acesta împreună cu managerul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” București, dr. Luis Ovidiu Popa.
Astfel, pe lângă galeria impresionantă de imagini cu detalii incredibile ale insectelor (ochi compuși ca niște bijuterii, mandibule puternice, antene delicate), prin scanarea unor coduri QR, vizitatorii „vor face cunoștință” cu câteva dintre cele mai mici viețuitoare ale planetei: vor descoperi poveștile de viață care se ascund în spatele „portretelor” de insecte expuse la Muzeul de Științele Naturii din Bacău.
La Observatorul Astronomic „Victor Anestin”, pot fi vizitate:
- Expoziţia permanentă „Universul – de la Pământ la stele”, cu următoarele teme: „Sistemul solar”, „Astronautica”, „Gruparea stelelor”, „Evoluţie stelară”, „Formarea şi evoluţia Universului”;
- Expozițiile temporare „Telescopul spațial James Webb” și „Coperta cărții de astronomie, poarta spre Univers”.
Dacă vremea va permite, publicul va avea acces și pe terasa circulară a Observatorului Astronomic de unde doritorii vor putea admira panorama Bacăului noaptea.
Manager,
dr. Gabriela Gurău
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A MUZEELOR (INTERNATIONAL MUSEUM DAY)
Vă invităm să ne vizitați luni, 18 mai, cu prilejul Zilei Internaționale a Muzeelor. Această dată este marcată anual în întreaga lume începând din anul 1977, la inițiativa International Council of Museums, având drept scop creșterea gradului de conștientizare a publicului asupra rolului pe care îl dețin muzeele în societate.
Tema din acest an este „Museums Uniting a Divided World” („Muzeele unesc o lume divizată”), un generic care evidenţiază rolul muzeelor ca spații de dialog, înțelegere și apropiere între oameni, într-o lume marcată de schimbări sociale, polarizare și acces inegal la cultură și cunoaștere. Prin conservarea patrimoniului, promovarea diversității culturale și facilitarea accesului la educație și cultură, muzeele contribuie la consolidarea coeziunii sociale și la dezvoltarea unor comunități mai incluzive și mai conectate.
Tema ediției din acest an este în concordanță cu următoarele Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD):
ODD 10 – Reducerea inegalităților: muzeele contribuie la creșterea accesului la cultură, educație și cunoaștere pentru diverse categorii sociale și comunități;
ODD 16 – Pace, justiție și instituții eficiente: prin promovarea dialogului intercultural, a respectului reciproc și a memoriei colective, muzeele sprijină dezvoltarea unor societăți pașnice, incluzive și democratice;
ODD 17 – Parteneriate pentru realizarea obiectivelor: muzeele încurajează colaborarea între instituții culturale, educaționale și comunități locale, contribuind la dezvoltarea unor parteneriate durabile în beneficiul societății.
Cu acest prilej, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” vă invită să vizitați expozițiile deschise la cele patru muzee ale sale:
• Muzeul de Științele Naturii - program de vizitare: 8:00 - 16:00 (intrarea ultimului vizitator 15:20)
• Vivariu - program de vizitare: 9:00 - 17:00 (intrarea ultimului vizitator 16:20)
• Observatorul Astronomic „Victor Anestin” - program de vizitare: 8:00 - 16:00 (intrarea ultimului vizitator 15:20)
• Casa Memorială „Ion Borcea”, com. Racova, jud. Bacău: 8:00 - 16:00 (intrarea ultimului vizitator 15:20)
Accesul este gratuit pentru toate categoriile de public!
Toate activitățile se adresează adulților, iar observațiile astronomice se vor face doar dacă cerul va fi senin!
Taxa de participare: 20 lei/zi/participant.
Pentru înscrieri vă așteptăm să ne contactați la:
Observatorul Astronomic, tel: 0740067099.
Persoană de contact: muzeograf Bogdan Mihăilă.
Vă așteptăm cu drag!
Manager,
dr. Gabriela Gurău
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Exponatul lunii mai 2026 la Vivariu, Bacău
Broasca râioasă verde (Bufo viridis Laurenti, 1768)
Broasca râioasă verde este o broască fără coadă din familia bufonide (Bufonidae), răspândită în Europa Centrală şi de Sud, Asia de vest şi centrală până în Kazahstan. Denumirea de "broască râioasă" vine de la tegumentul ce prezintă ridicături în formă de negi (verucozităţi) asemănătoare cu pielea bolnavilor de râie.
Coloritul dorsal: pe un fond alb-gălbui, cenuşiu, sau gălbui cu nuanţe roz, apar pete mari neregulate, măslinii sau verzi, uneori mărginite cu negru, petele se unesc între ele, formând un desen caracteristic. Verucozităţile mai proeminente au vârfurile roşii. Abdomenul este alb-murdar, pătat cu pete închise. Masculul are un sac vocal mare, numit rezonator, care când se umflă depăşeşte capul ca volum; în apă el emite un tril melodios şi neîntrerupt, asemănător ţârâitului greierilor, dar cu mult mai răsunător.
Broasca râioasă verde este o specie crepuscular-nocturnă fiind activă noaptea şi în amurg. Ziua stă ascunsă în galerii, ori în crăpăturile zidurilor, ieşind după apusul soarelui pentru a se hrăni. Indivizii tineri pot fi întâlniţi şi ziua. În perioada rece a anului hibernează pe uscat, în galerii pe care le sapă în pământ. În martie-aprilie iese din vizuinile subterane unde a iernat şi se îndreaptă spre bazinele acvatice din apropiere pentru reproducere.
Este cea mai răspândită specie de amfibieni din localităţile rurale şi urbane, întâlnindu-se mai ales pe terenurile agricole, unde îşi găseşte hrana (în special insecte). Suportă bine seceta şi chiar (lucru excepţional pentru amfibii) apa salmastră.
Material realizat de muzeograf dr. Burghelea Costel.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII MAI 2026 LA MUZEUL DE ȘTIINȚELE NATURII ESTE
Cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix)
Cocoșul de mesteacăn este o specie care aparține familiei Tetraonidae, caracteristică zonelor nordice și montane ale Eurasiei. În România, poate fi întâlnit în regiunile montane și submontane, unde este asociat cu habitate deschise sau semi-deschise, în care pădurile alternează cu pajiști și poieni.
Specia este sedentară și dependentă de menținerea unui mozaic echilibrat de habitate, utilizând zonele deschise pentru hrănire și desfășurarea comportamentului nupțial, iar zonele cu vegetație mai densă pentru adăpost și reproducere. Prezintă un dimorfism sexual pronunțat, diferențele de morfologie fiind parte a strategiei de adaptare la mediul și modul de viață.
Reproducerea are loc primăvara, în cadrul unor agregări specifice („lek-uri”), unde masculii își stabilesc ierarhia prin afișaje vizuale și sonore, încercând să atragă femelele. Cuibăritul se realizează la nivelul solului, iar succesul reproductiv este condiționat de calitatea habitatului.
Specia este sensibilă la modificările de peisaj, în special la fragmentarea habitatelor și la diminuarea suprafețelor deschise, presiuni care pot influența negativ dinamica populațiilor.
Material realizat de muzeograf biol. Anca Tudor Andrei
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Exponatul lunii aprilie 2026 la Vivariul Bacău
Perușul Kakariki (Cyanoramphus auriceps)
În dialectul Maori „kakariki” înseamnă „papagal mic”. Perușul Kakariki se distinge prin corpul său suplu și coada lungă. Penajul este verde, iar aripile sunt tivite cu albastru. Kakariki cu coroana roșie prezintă o pată roșie pe cap, iar kakariki cu coroana galbenă o pată galbenă pe cap. Perușii Kakariki ating lungimi de 23-28 cm (inclusiv coada), greutăți de 40 - 80 g și trăiesc aproximativ 12 - 15 de ani. De-a lungul timpului s-au selectionat câteva varietăți coloristice ale perușului Kakariki: lutino, pied, cinnamon însă acestea sunt foarte rare și foarte scumpe. Cu o îngrijire adecvată și un mediu stimulativ, acești papagali pot deveni membri deosebiți ai familiei, oferind momente de bucurie și distracție zilnică.
Material realizat de conservator Corduneanu Emil
La trei săptămâni puii sunt complet îmbrăcați cu pene, iar la 24-28 de zile părăsesc pentru prima data cuibul. Puii sunt hrăniți de părinți încă două săptămâni de la ieșirea lor din cuib, după care devin independenți.
Material realizat de conservator Corduneanu Emil.
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Exponatul lunii aprilie 2026 la Muzeul de Științele Naturii este:
Croitorul mare (Aegosoma scabricorne)
Croitorul mare este unul dintre cei mai mari gândaci din Europa, poate ajunge la aproximativ 5 cm lungime. O trăsătură distinctivă, de la care provine și denumirea sa, este structura granulată a primelor articole ale antenelor.
Adulții sunt activi în perioada iulie-august, mai ales noaptea. Croitorul este întâlnit în zone cu arbori bătrâni, cele mai multe urme ale sale apar pe arborii groși, cu diametrul de peste 50 cm.
Croitorul mare este o specie saproxilică trăiește mai ales în păduri de luncă, parcuri vechi și zone cu arbori bătrâni, unde larvele sale se dezvoltă timp de cel puțin 3 ani în lemnul arborilor afectați, îmbătrâniți. Croitorul mare se întâlnește pe arbori foioși mari, mai ales pe plopi și sălcii, dar și pe alte specii lemnoase. În Bacău, în Parcul Cancicov, croitorul a fost observat colonizând teiul și catalpa. Prezența sa este un semn că habitatul este valoros pentru multe alte insecte care depind de lemnul mort și de arborii bătrâni.
Deși la nivel european nu este considerată printre cele mai amenințate specii, în Europa Centrală croitorul este în declin și este protejat în mai multe țări.
Material realizat de muzeograf dr. Bogdan Tomozii
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII MARTIE LA MUZEUL DE ȘTIINȚELE NATURII ESTE
Cerbul lopătar (Dama dama)
Este un mamifer rumegător din familia Cervidae. Specia este originară din zona mediterană. În România, preferă pădurile de foioase din zonele de joasă altitudine.
Fiind un mamifer erbivor, hrana de bază o constituie plantele ierboase, lujerii, mugurii, coaja arborilor tineri, precum şi cerealele.
Masculii sunt mai mari, putând atinge 120 de kg greutate şi sunt purtători de coarne caduce, comparativ cu femelele care sunt mai mici (până la 65 de kg) şi lipsite de coarne. Coarnele încep să se lățească în forma unei lopeți de la mijlocul ramurii către vârf, fapt care a dus la denumirea de lopătar. Coarnele ajung la dezvoltarea maximă la vârsta de 10-12 ani. Acestea cad în perioada martie-aprilie și se dezvoltă din nou până în august-septembrie. Culoarea blănii este în timpul verii brun-deschisă, cu pete albe pe spate și laturile corpului iar pe partea interioara a picioarelor și pe abdomen albă; în timpul iernii devine brun închisă, cu pete mai deschise la culoare.
Este un animal sociabil, trăind din toamnă până primăvara, în cârduri. Are activitate atât nocturnă, cât şi diurnă, fiind activ mai ales în zori și la amurg.
Cerbul lopătar are mirosul excelent, iar auzul şi văzul sunt bune.
Împerecherea are loc, de regulă, în luna octombrie, iar gestația durează 33 de săptămâni. După această perioadă, femelele nasc 1-2 viței care rămân cu mama lor timp de un an.
Cei mai de temut dușmani naturali sunt: lupul, șacalul și câinii hoinari.
Trăiește 15-18 ani în libertate și 20-25 ani în captivitate.
Material realizat de muzeograf dr. Paraschiv Dalia
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Exponatul lunii martie 2026 la Vivariu, Bacău - Crapul (Cyprinus carpio)
Lungimea corpului poate atinge 1 m, iar masa maximum 40 kg. Este acoperit cu solzi mari. Spatele este de obicei, negricios, cu nuanțe albăstrii sau verzui, flancurile arămii sau arămii-gălbui, iar abdomenul albicios. Cavitatea bucală este subterminală, cu buze groase. Crapul posedă patru mustăți, două nări, doi ochi și botul. Pe trunchi și pe coadă se găsesc înotătoare perechi (două ventrale și două pectorale) și neperechi (dorsală, anală și codală, care prezintă doi lobi egali). Înotătoarele sunt acționate de mușchi, iar peștele este acoperit cu mucus și solzi. Există două forme de crapi: crapul cu spatele jos și crapul cu spatele înalt.
Este răspândit aproape pe tot globul, populând apele dulci și cele salmastre. Trăiește până la 30 de ani, uneori și mai mult. Cel mai mare crap a fost prins în august 2014 în Thailanda și avea 68 de kilograme.
Material realizat de conservator Schultz Marinela
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
„MUZEELE ȘI PRACTICILE EDUCAȚIONALE INCLUZIVE”
Eveniment regional organizat la Bacău
despre educația accesibilă pentru persoanele cu deficiențe de vedere
BACĂU, 12 februarie 2026 – Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău, în parteneriat cu Asociația Clubul Sportiv Tandem Arena, organizează conferința regională „Muzeele și bunele practici educaționale incluzive”.
Evenimentul, finanțat de Fundația Orange prin programul „Lumea prin culoare și sunet”, face parte din proiectul „Natura: sală de clasă” își propune să creeze un spațiu de dialog și reflecție între muzeografi, profesori și specialiști în educație incluzivă, pornind de la modelul dezvoltat la Muzeul de Științe ale Naturii din Bacău.
Un model de bună practică bazat pe 8 ani de colaborare.
Evenimentul valorifică o colaborare de peste 8 ani între instituția muzeală din Bacău și Asociația Tandem Arena. Prin proiecte succesive, Complexul Muzeal „Ion Borcea” a devenit una dintre cele mai accesibilizate instituții de cultură din România, beneficiind de planșe tactile, pupitre cu elemente tridimensionale, coduri QR pentru ghiduri audio și video în limbaj mimico-gestual, precum și materiale în limbaj Braille.
Dialog între muzeografi și specialiști în educație
Conferința reunește muzeografi şi manageri de la muzee din regiunea Moldovei (Bacău, Buzău, Iaşi, Neamţ, Vaslui, Vrancea), profesori din școlile speciale (Târgu Frumos, Buzău) și specialiști în educație incluzivă pentru a facilita integrarea muzeelor în parcursul educațional al copiilor nevăzători.
Programul include:
● Masa rotundă „Muzeele accesibile și rolul lor în sprijinirea educației incluzive”: Un spațiu de dialog pentru explorarea colaborării pe termen lung între muzee și mediul educațional.
● Vizită ghidată în expozițiile permanente: Participanții vor interacționa direct cu materialele tactile și infrastructura de accesibilitate dezvoltată la Muzeul de Științe ale Naturii.
● Atelier de empatie pentru muzeografi: Sub îndrumarea expertei Andreia Bruckner, participanții vor experimenta parcurgerea spațiului muzeal folosind măști de întuneric și bastoane albe, pentru a înțelege mai bine nevoile publicului cu deficiențe de vedere.
Educația prin cultură, fără bariere
„Muzeele pot funcționa ca medii de învățare complementare școlii, în care experiența directă, tactilă și multisenzorială sprijină participarea activă”.
Prin acest eveniment, experiența acumulată la Bacău este propusă ca un model de replicare pentru alte instituții culturale, transformând muzeul într-un adevărat hub regional de educație incluzivă.
Evenimentul se desfășoară între orele 11:00 și 15:30, la sediul Muzeului de Ştiinţele Naturii din Str. Aleea Parcului nr. 9, Bacău.
Cu deosebită consideraţie,
Manager,
dr. Gabriela Gurău
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Exponatul lunii februarie 2026 la Vivariu Bacău -
Perușul Agapornis (Agapornis roseicollis)
Agapornis (perușii „inseparabili” sau „amorezi”) sunt originari din Africa și Madagascar. Acești peruși mici, cu coada scurtă, trăiesc în habitate diverse, de la savane la zone semi-aride, și sunt recunoscuți pentru legăturile lor puternice (de unde și numele), deși sunt păsări sălbatice. Primul peruș agapornis a fost descris la începutul anilor 1600 ca având fața roșie și a fost introdus în Europa începând cu secolul al XIX-lea.
Se numesc inseparabili pentru că formează perechi monogame pe viață, manifestând o legătură extrem de strânsă, loialitate și atașament unul față de celălalt, adesea murind la scurt timp după ce partenerul lor dispare, de aici și denumirea populară.
Material realizat de conservator Corduneanu Emil
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Exponatul lunii februarie 2026 la Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău:
Străjerii nopții – bufnițele pădurilor și satelor noastre
Cu zborul lor aproape complet silențios și privirea pătrunzătoare, bufnițele au fascinat oamenii din toate timpurile. În România trăiesc peste 10 specii de bufnițe, de la impunătoarea buhă, cea mai mare bufniță din Europa, până la discreta cucuvea, adaptată vieții în apropierea oamenilor.
Bufnițele sunt adevăraţi aliați ai naturii: o singură bufniță poate consuma anual sute, uneori chiar peste 1.000 de rozătoare, contribuind la păstrarea echilibrului ecosistemelor. Din păcate, unele specii sunt în declin, din cauza pierderii habitatelor, folosirii pesticidelor și distrugerii locurilor de cuibărit.
Mituri și credințe
În Antichitate, bufnița era simbolul înțelepciunii și pasărea zeiței Atena. În folclorul românesc, cucuveaua a fost adesea privită ca pasăre de rău augur, deși, în realitate, este una dintre cele mai utile păsări pentru oameni. În alte culturi, bufnițele sunt considerate protectori ai nopții sau mesageri între lumi.
Știați că…?
Unele bufnițe pot detecta prada doar după sunet, chiar și sub un strat de zăpadă, iar forma specială a penelor le permite să zboare fără zgomot – un adevărat „super-simț” al lumii păsărilor.
Vă invităm să descoperiți bufnițele din expoziția muzeului, să le priviți mai atent și să le înțelegeți rolul real în natură – dincolo de mituri și superstiții.
Material realizat de conservator Roşu Sorin - Ciprian
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
ZIUA CULTURII NAȚIONALE,
Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău
în colaborare cu Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” București
vă invită în data de 15 ianuarie 2026, ora 11:00
la vernisajul expoziției de fotografie macro
„Chipul bestiei. Perfecțiunea stă în detalii”
Ziua de 15 ianuarie desemnată ZI A CULTURII NAŢIONALE începând cu anul 2011, marchează data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).
Mihai Eminescu este recunoscut și la nivel internațional, fiind desemnat poetul anului 2000 de UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură,) iar NASA (National Aeronautics and Space Administration) a atribuit numele său unui crater de pe planeta Mercur.
Lirica eminesciană este dominată de două teme - iubirea și natura, care se împletesc armonios. În poeziile marelui poet, natura are două ipostaze care interferează consonant, una terestră și una cosmică. Natura terestră apare cu elemente specifice: codrul, izvoarele, salcâmul, teiul, lacul, trestiile ș.a, văzute în veșnica rotire a anotimpurilor. Natura terestră este ocrotitoare, caldă, uneori sălbatică și participă mereu la frământările poetului, iar natura cosmică este îndepărtată cuprinzând elemente precum: luna, stele, luceferi etc.
Pentru a vă afla mai aproape de natura terestră și de elementele cosmice, atât de îndrăgite de marele poet național, vă invităm să vizitați expozițiile de la: Muzeul de Științele Naturii, Vivariu, Observatorul Astronomic „Victor Anestin” și Casa Memorială „Ion Borcea” din localitatea Racova.
La Muzeul de Științele Naturii se pot vizita:
- Expoziţiile permanente: „Păduri din România”, „Ocrotirea naturii”, „Flori din adâncurile Terrei” „O lume dispărută”, „Împreună cu băcăuanii din anul 1958”.
- Expoziţiile temporare: „Exponatul lunii”, Fotoexpoziția „Frumuseți ale Naturii”, „Personalităţi băcăuane – Mircea Varvara (1932-2024)” , „Superorganismul – viața ascunsă a furnicilor”.
- Sera cu plante ornamentale.
De asemenea, va putea fi admirată și Expoziția itinerantă de fotografie macro „Chipul bestiei. Perfecțiunea stă în detalii”, semnată de fotograful Claudiu Mihai şi co - curatoriată de acesta împreună cu managerul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” București, dr. Luis Ovidiu Popa.
Expoziţia „Chipul bestiei” dezvăluie detalii incredibile ale insectelor – ochi compuși ca niște bijuterii, mandibule puternice, antene delicate – și ne provoacă să descoperim frumusețea nevăzută a unora dintre cei mai mici locuitori ai planetei.
„Chipul bestiei” este mai mult decât o incursiune fotografică – este o invitație de a privi natura cu alți ochi și de a înțelege perfecțiunea ascunsă în cele mai fine detalii.
Muzeul de Științele Naturii va găzdui această expoziție în perioada 15 ianuarie – 30 octombrie 2026.
La Observatorul Astronomic „Victor Anestin” se pot vizita:
- Expoziţia permanentă „Universul – de la Pământ la stele”, cu următoarele teme: „Sistemul solar”, „Astronautica”, „Gruparea stelelor”, „Evoluţie stelară”, „Forma şi evoluţia Universului”.
- Expozițiile temporare: „Coperta cărții de astronomie - Poarta spre Univers” și „Telescopul Spațial James Webb”.
La Vivariu se pot vizita:
- Expoziţiile permanente: „Păsări exotice cântătoare și de ornament”, „Specii autohtone și exotice de pești ”, „Rase de porumbei”, „Amfibieni si reptile”.
- Expozițiile temporare: „Cânepa – trecut, prezent și viitor”, „Exponatul lunii” și Fotoexpoziția „Sunet și culoare în lumea păsărilor – Păsări de lângă noi”.
La Casa Memorială „Ion Borcea” din Comuna Racova poate fi admirată o valoroasă expoziție de obiecte personale care au aparținut savantului Ion Borcea.
La sediul fiecărui muzeu dar şi în mediul virtual (în social media şi pe canalul nostru de YouTube), vizitatorii vor putea urmări un material multimedia dedicat Zilei Culturii Naţionale.
Accesul este gratuit!
Cu deosebită consideraţie,
Manager,
dr. Gabriela Gurău
Complexul Muzeal de Stiintele Naturii "Ion Borcea" Bacău, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" București, vă invită să descoperiți o lume fascinantă, ascunsă privirii obișnuite.
Începând cu data de 15 ianuarie 2026, vă așteptăm să vizitați expoziția de fotografie macro „Chipul bestiei. Perfecțiunea stă în detalii”.
Semnată de fotograful Claudiu Mihai și curatoriată împreună cu dr. Luis Ovidiu Popa, managerul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, expoziția dezvăluie un univers spectaculos la scară microscopică. Ochi compuși ce strălucesc precum bijuteriile, mandibule puternice, antene fragile și forme incredibil de precise — fiecare imagine ne provoacă să privim insectele altfel și să descoperim frumusețea nevăzută a unora dintre cei mai mici locuitori ai planetei.
„Chipul bestiei. Perfecțiunea stă în detalii” nu este doar o expoziție de fotografie, este: o invitație la explorare. o schimbare de perspectivă. o întâlnire dintre artă și știință, care ne arată că perfecțiunea se ascunde, uneori, în cele mai fine detalii.
Expoziția va fi găzduită de Muzeul de Științele Naturii Bacău în perioada 15 ianuarie – 30 octombrie 2026, interval în care publicul va avea parte de surprize, evenimente și activități dedicate pasionaților de insecte și entomologie.
Vă invităm să priviți natura cu alți ochi și să descoperiți chipul nevăzut al „bestiei”.
Vă așteptăm să ne vizitați!
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
Exponatul lunii ianuarie 2026 la Vivariu este:
Carasul argintiu- Carassius auratus gibelio
Este originar din Siberia şi a fost introdus în lacurile, iazurile și râurile care au o curgere lentă din Europa, America de Nord și Asia. A fost introdus în Europa mai întâi ca pește decorativ, apoi ca pește argintiu în bazinul Dunării și Rinului. Răspândirea lui extraordinară se datorează rezistenței deosebite la poluare și lipsa oxigenului, cât și prolificităţii sale. Vara, când alți pești nu mai mușcă, carasul este cel care poate salva o partidă de pescuit. Carasul este un pește care rezistă și scos din apă, mai multe ore, mai ales dacă este învelit într-o cârpă udă și nu i se usucă solzii. Nu o dată carașii aduși acasă la sfârșitul zilei de pescuit și puși într-un vas cu apă reîncep să înoate.
Carassius auratus gibelio are un impact negativ asupra unor specii native cum sunt linul (Tinca tinca) si caracuda (Carassius carassius), cu care concurează atât asupra resurselor trofice cât si spațiale. Carasul argintiu este mult mai rezistent la boli, la lipsa de oxigen din apă, la condiţii de viață foarte aspre. În plus, afișează un comportament agresiv considerabil, toate acestea contribuind la dominația sa asupra speciilor amintite.
Material realizat de conservator Schultz Marinela
Deschişi permanent pentru cunoaştere!
EXPONATUL LUNII IANUARIE 2026
Ierunca (Tetrastes bonasia)
Ierunca (Tetrastes bonasia), sau „găinușa de alun”, este o pasăre sedentară, de talie mică spre medie, adaptată la viața retrasă din pădurile montane, fiind cea mai mică dintre galinaceele europene din familia Phasianidae.
În Europa este mai răspândită în nord și centru, în lanţurile muntoase, iar în România este prezentă în Munţii Carpaţi (de la 600 de metri), preferând pădurile dese de conifere şi cele mixte, cu un subarboret bogat.
Ierunca are un corp îndesat și rotunjit, cu o lungime de circa 35-36 cm, similară unei potârnichi. Penajul ieruncii este complex şi serveşte la camuflaj (gri-cenuşiu dorsal, albicios ventral). Atât masculul (cocoşul), cât şi femela prezintă un moț pe cap, însă cocoșul se distinge prin bărbia neagră (numită „barbă”) tivită cu alb, cu pieptul şi guşa ruginii, având linii transversale negre şi albe. Greutatea medie a speciei variază între 250 și 450 de grame.
Ierunca este o specie omnivoră, cu o dietă ce variază în funcție de anotimp şi de disponibilitatea resurselor. Vara şi toamna se hrăneşte cu fructe de pădure (merișoare, afine, zmeură), diverse seminţe şi nevertebrate (ouă de furnici, insecte moi, larve, râme şi melci) necesare pentru aportul proteic din perioada de creştere a puilor. Iarna dieta devine vegetariană (fibroasă), bazată pe muguri, amenţi de alun, de mesteacăn, de anin, de plop, de salcie şi lăstari de conifere.
Este o pasăre monogamă. Cuibul construit de femelă este o mică adâncitură în sol, la baza unui tufiș sau sub rădăcinile unui arbore căzut, căptuşită cu material vegetal. Aceasta depune 6 până la 14 ouă de culoare bej deschis, cu pete roșii-maronii. Masculul rămâne în apropierea femelei atât în timpul clocitului (cu o durată de 21-25 de zile), cât și pe parcursul creșterii puilor. Puii devin apți de zbor la aproximativ 15 zile după eclozare și rămân cu femela pe toată perioada verii.
Durata medie de viaţă este de 2-4 ani, iar cele mai longevive exemplare ajung la 8-9 ani.
Deși la nivel global este clasificată ca specie cu risc scăzut, populaţia de ieruncă din România este vulnerabilă din cauza cerinţelor stricte de habitat şi sensibilităţii ridicate la perturbările mediului de viaţă.
Material realizat de dr. Ardei Irina Mădălina, muzeograf IA
