Pădurile sunt ecosisteme deosebit de importante prin serviciile ecologice și economice pe care le oferă.
Astfel, din punct de vedere antropic, printre cele mai importante roluri ale pădurilor enumerăm: producerea de oxigen, sechestrarea de carbon, purificarea și retenția apei, protecția împotriva inundațiilor, a eroziunii și a alunecărilor de teren, susținerea și protejarea biodiversității, producția de lemn, biomasă, participarea la definirea identităților culturale și a valorilor spirituale, oferirea cadrului pentru recreere etc.
De fapt la un nivel macro în natură pădurea înseamnă viață și echilibru. În acest context expoziția permanentă „PĂDURI DIN ROMÂNIA” prezintă vizitatorului numeroase plante și animale din pădurile de foioase și conifere ale țării noastre.
Scopul este de a oferi informații și de a conștientiza publicul vizitator asupra importanței pădurilor.
Conservarea patrimoniului natural este o necesitate a timpului în care trăim deoarece activitățile umane exercită presiuni constante și din ce în ce mai mari asupra habitatelor naturale.
Expoziția „OCROTIREA NATURII” prezintă specii rare, periclitate și unele chiar dispărute din fauna țării noastre. Astfel, muflonul este singurul reprezentant al oilor sălbatice din Europa. A trăit în România în trecut, a dispărut din fauna țării noastre în Evul mediu. În secolul XX a fost reintrodus, după mai multe încercări de aclimatizare, în primul rând în Dobrogea și centrul Munteniei.
În expoziție sunt prezentate numeroase specii naturalizate, alături de informații privind categoriile de arii naturale protejate din județul Bacău și din România, precum și despre monumentele naturii din județul nostru.
Expoziţia aduce în faţa vizitatorului interesat noţiuni de geologie referitoare la "florile de mină", prezentând 140 eșantioane de minerale.
Piesa de rezistenţă a acestei expoziţii este o dioaramă de 21 mp, care include cele mai mari eşantioane de minerale aflate în patrimoniul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea" Bacău. Cel mai mare eşantion de mineral prezentat este o geodă de ametist ce are aproximativ 90 kg şi 1 m înălţime.
Tematica cuprinde aspecte legate de originea, clasificarea, forma, proprietăţile fizice ale mineralelor precum şi informaţii cu privire la legătura dintre zodii şi minerale.
Un punct de atracţie îl reprezintă peştera modelată în cadrul expoziţiei, pe o suprafaţă de 15 mp, în care vizitatorii pot intra şi observa formele de relief şi formaţiunile specifice acestui ecosistem, minerale precum şi o colonie de lilieci (Myotis myotis).
Privind de la înățime în sera muzeului, ce are o formă elicoidală, ne copleșește diversitatea și frumusețea plantelor expuse, precum specii de palmieri (Phoenix canariensis – curmalul fals, Brahea armata – palmierul albastru, Chamaerops humilis – palmierul evantai, Chrysalidocarpus lutescens – areca etc), dar și ”oaza” în care viețuiesc exemplare de țestoase, atracția micilor vizitatori.
De asemenea, pot fi admirate plante ornamentale de o frumusețe aparte cum sunt: Yucca elephantipes – planta gigant, Bilbergia nutans – lacrimile reginei, Dieffenbachia amoena – zăpada tropicală, Anthurium jungle – planta flamingo, Musa paradisiaca – bananierul, Dracaena reflexa variagata – planta dragon, Sansevieria trifasciata – limba soacrei, Ficus benjamina – ficus plângător, Hoya carnosa – floarea de ceară, Euphorbia candelabrum – copacul candelabru, Aloe vera – aloe etc. Un spațiu deosebit este destinat unor reprezentanți din marea grupă a plantelor suculente și anume celor din familia Cactaceae (Echinocactus grusonii – perna soacrei, Ferocactus pilosus – cactusul butoi, Cereus hildmannianus – cactus gard viu etc. ).
„Grădina senzorială – călătorie în lumea simțurilor ”
Fixându-și ca scop extinderea adresabilității către toate categoriile sociale și de vârstă, specialiștii muzeului au îmbogățit Grădina senzorială a Muzeului de Științele Naturii cu o serie de panouri expoziționale ce conțin un suport informativ prin care se subliniază rolul diferitelor plante pentru stimularea principalelor simțuri ale omului.
Astfel, în cadrul acestei expoziții, vizitatorii vor putea realiza o scurtă călătorie în lumea simţurilor și vor putea admira specii de plante şi materiale inedite care să le încânte simţurile: vizual, tactil, olfactiv și auditiv.
În realizarea acestui proiect, specialiștii muzeului au avut în vedere următoarele obiective:
- extinderea nivelului de cunoaștere al publicului cu referire la lumea vie care ne înconjoară;
- realizarea unei oaze de relaxare a publicului de toate vârstele și categoriile sociale;
- conștientizarea rolului anumitor plante în amplificarea stării de bine a ființei umane;
Conținuturile științifice ale panourilor create de către specialiștii muzeului se concentrează asupra următoarelor aspecte:
Primul panou are un conținut general și își propune să ofere informații utile cu privire la rolul, structura și spațiul Grădinii senzoriale.
Al doilea panou se intitulează „Ochii – ferestre către lume” și dorește să explice importanța analizatorului vizual în perceperea culorilor și în crearea unei imagini generale asupra formelor și cromaticii naturii.
Al treilea panou se concentrează asupra simțului tactil și subliniază importanța sa în aprecierea texturii plantelor, dar și în perceprea diferitelor senzații plăcute, oferite de atingerea unor plante.
Al patrulea panou poartă titlul „Miresme” și face referire la simțul olfactiv, responsabil cu percepția stimulilor parfumați. Acest simț ne permite să identificăm anumite substanțe chimice emanate de unele plante cu structuri secretoare aflate în flori, frunze, fructe sau rădăcini.
Al cincilea panou se concentrează asupra simțului auditiv, oferind detalii despre anatomia urechii umane și rolul ei în perceperea stimulilor sonori. Sunt evidențiate și particularitățile acestor stimuli produși de anumite plante, păsări, susurul apei, instrumente muzicale. Toate aceste sunete care stimulează auzul, ajung la creierul nostru și ne relaxează mintea.
Grădina senzorială este benefică pentru toate categoriile de public, deoarece poate oferi clipe de liniște în contextul vieții moderne. Realizarea unui astfel de spațiu privilegiat caracterizat de prezența plantelor, care oferă variate senzații, nu poate reprezenta decât un pas înainte spre idealul restabilirii contactului omului cu natura.
Cu această ocazie, vizitatorii au posibilitatea să viziteze expoziţiile permanente şi temporare din cadrul Muzeului de Ştiinţele Naturii.
Program de vizitare: 8°°-16°°
Bilet intrare: Individual: 10 lei/persoană
Preşcolari, elevi, studenţi (grup şi individual): 2,5 lei/persoană
Grupuri organizate adulţi (min.10 persoane) şi pentru pensionari: 3 lei/persoană
Vizitarea expoziţiei în grup se va face pe bază de programare la telefon: 0234/512006.
Expoziţia temporară „Din lumea scoicilor” îşi propune să dezvăluie publicului larg câteva dintre secretele acestor nevertebrate acvatice.
Diversitatea lor mare – atât din punct de vedere al aspectului, cât şi din punct de vedere al coloritului – impresionează ochiul nostru şi ne antrenează mintea în dorinţa de a descoperi cât mai multe lucruri despre aceste viețuitoare. Ce sunt moluștele?, unde trăiesc?, cum se hrănesc? Sunt câteva dintre întrebările la care expoziţia oferă răspunsuri. În cadrul expoziţiei sunt prezentate publicului peste 200 exemplare aparţinând la 50 genuri şi specii de moluşte (melci şi scoici).
Astfel, moluștele constituie un subiect de atracţie – mulţi oameni sunt pasionaţi de scoici și melci – de la simpla admirare a acestor viețuitoare, până la cercetarea secretelor lor.
Lumea scoicilor impresionează prin forme şi adaptări. Scoicile trăiesc atât în râuri, lacuri, cât și în mări și oceane. Bineînţeles, nu trebuie să uităm că frumoasele mărgăritare nepreţuite atât în trecut cât şi în zilele noastre sunt produse de scoici, însă nu de toate speciile.
Cea mai mare producătoare de perle este scoica Pinctada margaritifera, care poate fi admirată și în cadrul expoziției noastre. Până la sfârşitul secolului trecut se comercializau doar mărgăritare scoase din adâncul oceanului de pescuitorii de perle, uneori cu preţul vieţii.
În multe ţări, scoicile constituie o sursă de hrană foarte importantă pentru oameni.
Expoziţia aduce în atenţia publicului aspecte privind formarea Pământului și diversitatea speciilor care au populat Terra în trecutul geologic. Lumea vie actuală reprezintă mai puțin de 1% din numărul total de specii apărute pe planeta noastră până în prezent.
Sunt expuse eşantioane fosile a peste 100 de specii dintre care: trilobiți (artropode marine care au dispărut acum 250 de milioane de ani), urs de peșteră (dispărut acum 27800 de ani), mamut lânos (dispărut acum cca. 3000 de ani), ș.a.
Vizitatorii sunt invitați să pășească pe o scară a evoluției geologice a planetei noastre.
Publicul vizitator poate admira și replici în mărime naturală ale unor animale preistorice precum Kelenken guillermoi – pasăre gigant care a trăit acum 15 milioane de ani sau Pterygotus anglicus – artropod gigant care a trăit acum 400 milioane de ani. De asemenea, vizitatorii pot descoperi și fascinanta lume a dinozaurilor, oferindu-li-se posibilitatea de a observa reconstituiri ale unor specii de dinozauri - Australovenator wintonensis (a trăit acum 95 milioane de ani) sau Tyrannosaurus rex (a trăit acum 68-65 milioane de ani).
Expoziția a fost realizată în parteneriat cu specialiști de la Facultatea de Geografie și Geologie, Facultatea de Biologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” Iași și de la Muzeul de Istorie Naturală din Iași.
Acest grup interesant de insecte se remarcă prin complexitatea comportamentului și prin capacitatea remarcabilă de adaptare la diferite condiții de mediu.
În prima parte a expoziției sunt prezentate structura complexă a societăților de furnici și modalitățile variate de comunicare dintre membrii acestora.
Modul de viață al furnicilor este detaliat în a doua parte a expoziției, având drept exemplu furnicile roșii de pădure, ușor de recunoscut după mușuroaiele înalte pe care le clădesc. Publicul vizitator va avea ocazia să observe îndeaproape aceste insecte prin intermediul celui mai mare mușuroi cu furnici vii expus în scopuri didactice într-un muzeu de științe ale naturii din țara noastră.
În ultima parte a expoziției este prezentată diversitatea speciilor de furnici care ocupă o gamă variată de habitate terestre și exploatează multiple surse de hrană.
Proiect cultural-expozițional – PERSONALITĂȚI BĂCĂUANE
La Muzeul de Științele Naturii din Bacău continuă și în acest an proiectul cultural-expozițional „PERSONALITĂȚI BĂCĂUANE”, care își propune să aducă în atenția publicului larg viața și activitatea prof. univ. dr. KLAUS WERNER BATTES (1943-2021), figură emblematică a biologiei româneşti şi băcăuane.
Astfel, cei interesați vor putea descoperi detalii și aspecte inedite ale vieții și contribuției sale în domeniul biologiei acvatice şi nu numai.
Vă invităm să vă alăturați demersului nostru! Cu această ocazie puteți descoperi și alte lucruri interesante în expozițiile noastre permanente și temporare.
Exponatul lunii aprilie 2025 la Muzeul de Științele Naturii este:
Păstrăvul de fag (Pleurotus ostreatus (Jacq.) P. Kumm. 1871)
Pleurotus ostreatus este o specie comestibilă; ea face parte din încrengătura Basidiomycota, familia Pleurotaceae. Este denumită popular: păstrăv, păstrăv de fag, burete negru sau păstrăvul cerului.
Descriere: pălăria este cărnoasă, în formă de scoică sau de ureche, cu diametrul de 4-20 cm, de culori variabile: cenuşie, brună-cenuşie, negricioasă sau măslinie. Lamele sunt abicioase sau gălbui. Piciorul este lateral (uneori lipsește), scurt, de 1-3 cm grosime şi 2-4 cm înălţime, albicios. Carnea este albă cu miros şi gust plăcut, caracteristic de ciupercă. Habitat: crește în grupuri mari, imbricate, pe trunchiuri vii sau tăiate de la diferiţi arbori foioşi, îndeosebi pe trunchiuri bătrâne de fag. Produce un putregai alb al lemnului. Categoria sozologică: specie comună. Categoria ecologică: saprofită sau facultativ parazită lignicolă.
Dinamica sezonieră: creşte din septembrie până în decembrie. Uneori păstrăvii de fag pot fi găsiţi, până la începutul primăverii (începutul lunii aprilie). Răspândire: păduri temperate şi subtropicale din întreaga lume. Pleurotus ostreatus este a doua ciupercă comestibilă cultivată la nivel mondial și cea mai populară după Agaricus bisporus. Ciuperca are capacitatea de a degrada o mare varietate de substraturi care conţin celuloză, polizaharide şi lignină (substanţă organică complexă care se găseşte în ţesuturile plantelor lemnoase şi care asigură plantelor impermeabilitate şi rigiditate).
Este o ciupercă cultivată în toată lumea pentru calităţile sale alimentare, conţine compuşi bioactivi diferiţi, o parte dintre aceștia cu efect medicinal asupra organismului uman (anticancerigeni, antioxidanți, antitumorali, antibacterieni, antidiabetici, antiartritici).
Ciuperca poate fi confundată cu specii asemănătoare: Pleurotus cornucopiae (comestibilă), Pleurotus pulmonarius (comestibilă), Lentinellus cochleatus (comestibilă, miros de anason), Pleurocybella porrigens (mortală).
Vă invităm să ne vizitați!
Material realizat de muzeograf dr. Otilia Pavel.
.
În vederea promovării patrimoniului Bibliotecii Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău reluăm proiectul cultural - expoziţional intitulat: "VALOAREA CĂRŢII"
În fiecare lună, începând cu data de 20, vor fi expuse în expoziţia permanentă a Muzeului de Ştiinţele Naturii cărţi din patrimoniul nostru, care abordează anumite domenii ale ştiinţelor naturii. Începând cu 20 martie 2025: HORTICULTURA
Horticultura este ramura agriculturii care studiază cultura şi ameliorarea pomilor şi arbuştilor fructiferi, viţei de vie, legumelor şi florilor precum şi vinificarea strugurilor şi tehnologia prelucrării produselor horticole.
Termenul ”horticultură” este folosit începând cu sec. XVIII şi este compus din două cuvinte latineşti: „hortus” care înseamnă grădină şi „cultura” care înseamnă a cultiva. Unii istorici horticulturi cred că horticultura „a început” în grădinile templului egiptean unde erau pomi fructiferi, palmieri şi viţă de vie cultivat.
În evul mediu horticultura a fost recunoscută ca o ramură distinctă a agriculturii iar mănăstirile creştine au devenit locuri unde au evoluat practicile horticole europene fiind întreţinute şi cultivate multe plante, unele dintre speciile exotice.
Cunoştinţele acumulate au trecut prin viu grai de la părinte la copil, de la învăţat la ucenic şi au fost încorporate în conştiinţa umană prin legende, secrete meşteşugăreşti şi înţelepciunea populară. Au fost înglobate în poveşti despre cultivarea plantelor şi au devenit parte a culturii noastre comune. Tehnologia horticolă s-a dezvoltat de-a lungul mileniilor, dar în ultimii 100 de ani au avut loc schimbări fundamentale care au transformat horticultura dintr-un meşteşug într-o ştiinţă.
În Ţările Române, grădinăritul se practica pe lângă curţile boiereşti şi ale mănăstirilor încă din secolul XVII-lea, unde se cultivau legume şi pomi. În Codul lui Ipsilante din 1775 se vorbeşte de îndeletnicirea de grădinar. Primele lucrări şi reviste de specialitate apar în 1900, iar primele şcoli de horticultură apar în 1912 în Dragomireştii de Vale, 1925 în Băneasa, Bucureşti, iar prima facultate de Horticultură se înfiinţează în 1935.
În zilele noastre horticultura este in continuă dezvoltare atât pe plan naţional cât şi internaţional datorită produselor autohtone promovate pe pieţe noi, pieţe nisă şi poziţionării geografice. Alţi factori ce contribuie dezvoltării horticulturii sunt dorinţa producătorilor de a implementa în tehnologii noi în domeniul producerii, post-recoltării si marketingului agricol.
Material realizat de bibliotecar Rusu Andrada.
COMUNICAT DE PRESĂ
ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII
Ziua Mondială a Sănătății este marcată în fiecare an în data de 7 aprilie, pentru a sărbători întemeierea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în anul 1948 şi reprezintă o oportunitate pentru locuitorii din orice comunitate să se implice în activități care pot duce la o stare de sănătate mai bună. Tema de anul acesta este „Our planet, our health - Planeta noastră, sănătatea noastră”.
În contextul unei pandemii, a unei planete poluate, a creșterii numărului de cazuri de cancer, astm, boli de inimă, etc. de Ziua Mondială a Sănătății 2022, OMS atrage atenția asupra acțiunilor necesare și urgente pentru a menține o stare de sănătate bună a oamenilor și o calitate ridicată a mediului înconjurător.
Deciziile de natură politică, socială și comercială conduc la o criza climatică și de sănătate. Peste 90% dintre oamenii de pe planetă respiră aer poluat rezultat din arderea combustibililor fosili. O lume în care încălzirea globală este din ce în ce mai evidentă favorizează ca diferite specii de insecte să răspândească boli mai repede decât oricând.
Evenimentele meteorologice extreme, degradarea terenurilor și deficitul de apă produc modificări ale demografiei și afectează sănătatea oamenilor. Poluarea și materialele plastice se găsesc oriunde, din oceanele cele mai adânci, în cei mai înalți munți făcându-și loc chiar și în corpul animalelor și oamenilor. Alimentele și băuturile foarte procesate și nesănătoase conduc la un val de obezitate, crescând numărul cazurilor de cancer și boli de inimă, generând în același timp o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră.
Pentru a contribui la creșterea gradului de conștientizare a importanței legăturii dintre calitatea mediului înconjurător și sănătatea oamenilor, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău și Palatul Copiilor Bacău organizează expoziția temporară cu tema „Acționează simplu, trăiește sănătos”.
Expoziția va cuprinde lucrări realizate de elevi de la Palatul Copiilor Bacău și va fi deschisă publicului la sediul Muzeului de Științele Naturii începând cu data de 7 aprilie 2022, ora 12.00.
Vă aşteptăm!
Manager,
Dr. Gabriela Gurău